Cum poate avea o rudă apropiată cu Alzheimer să afecteze cunoașterea
Noi cercetări sugerează că existența unui istoric familial de Alzheimer poate afecta cognitivitatea pe parcursul vieții unei persoane, dar identifică și factori care ar putea compensa aceste efecte adverse. Constatările pot permite persoanelor cu risc să ia măsuri active pentru întârzierea sau chiar prevenirea acestei forme de demență.
A avea o rudă apropiată cu demență este un factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer.
De fapt, este unul dintre cei doi factori de risc cei mai semnificativi, împreună cu vârsta. A avea o rudă de gradul I cu Alzheimer crește riscul relativ cu 30%, ceea ce înseamnă că riscul existent al unei persoane crește cu aproape o treime.
Având o copie a genei APOE4 care codifică proteina apolipoproteină E crește de trei ori riscul Alzheimer. Având ambele copii ale genei - ceea ce este un eveniment rar - crește riscul de 10 până la 15 ori.
Cu toate acestea, comunitatea de cercetare medicală nu a acordat prea multă atenție efectului pe care istoricul familial de demență îl are asupra cunoașterii unei persoane de-a lungul vieții.
Deci, o echipă de oameni de știință și-a propus să exploreze acest aspect examinând legătura dintre a avea o rudă de gradul I cu Alzheimer și performanța cognitivă la aproape 60.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 85 de ani.
Joshua Talboom, Ph.D., coleg postdoctoral la Translational Genomics Research Institute din Arizona, este autorul principal al noului studiu, care apare în revista eLife.
Riscul cognitiv legat de Alzheimer
Talboom și colegii săi au solicitat 59.571 de participanți să completeze un chestionar online care să întrebe despre sexul, nivelul de educație, vârsta, limba, țara, starea generală de sănătate și istoricul familial al Alzheimer.
Cercetătorii au testat și abilitățile cognitive ale participanților. Au cerut participanților să memoreze 12 perechi de cuvinte și apoi și-au retestat memoria noilor perechi cerându-le să completeze cuvântul care lipsea.
Studiul a constatat că persoanele care aveau o rudă apropiată cu Alzheimer - cum ar fi un părinte sau un frate - se potriveau cu 2,5 perechi de cuvinte mai puține decât persoanele care nu aveau antecedente familiale ale bolii.
Trăirea cu diabet părea, de asemenea, să influențeze rezultatele, amplificând tulburările cognitive la persoanele care aveau o rudă cu Alzheimer. „Nu este surprinzător faptul că diabetul exacerbează efectele [istoricului familial] asupra cunoașterii”, scriu autorii, „deoarece diabetul a fost legat de deficite cognitive mai grave în [boala Alzheimer].”
În cele din urmă, cercetătorii au colectat sânge și salivă dintr-un subgrup de 742 de participanți la studiu care aveau antecedente familiale de Alzheimer și au testat probele pentru APOE4 genă.
„The APOE genotipul este un factor genetic important care influențează memoria și am constatat că cei cu variație au avut rezultate mai slabe la testul de memorie decât cei fără variație ", raportează Talboom.
Cu toate acestea, cercetarea a relevat, de asemenea, că un nivel educațional mai ridicat ar putea compensa riscul crescut de declin cognitiv prematur în rândul persoanelor cu antecedente familiale de Alzheimer. Acest lucru i-a determinat pe autori să tragă concluzii împuternicitoare.
„Studiul nostru susține importanța trăirii unui stil de viață sănătos, tratarea corespunzătoare a bolilor, cum ar fi diabetul și construirea rezervei de învățare și memorie prin educație pentru a reduce declinul cognitiv asociat cu factorii de risc ai bolii Alzheimer.”
Joshua Talboom
„Identificarea factorilor care reduc sau elimină efectul unui istoric familial al bolii Alzheimer este deosebit de importantă, deoarece în prezent nu există tratament sau tratamente eficiente de încetinire a bolii”, adaugă autorul principal al studiului.
