Este realitatea virtuală următoarea frontieră a diagnosticului de Alzheimer?

Noile cercetări care au avut ca scop evidențierea potențialului noilor tehnologii de diagnosticare a bolii au sugerat că realitatea virtuală poate juca un rol crucial în monitorizarea bolii Alzheimer.

Căștile VR pot servi în curând ca o alternativă mai bună la testarea standard pentru Alzheimer.

Demența este un termen general pentru a descrie afectarea funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, gândirea și comunicarea.

Declinul cognitiv asociat cu demența este progresiv, iar oamenii pot trece prin diferite etape.

Insuficiența cognitivă ușoară (MCI) este un stadiu incipient al demenței, dar unele persoane cu MCI nu dezvoltă boala Alzheimer.

MCI poate rezulta din anxietate sau îmbătrânire normală, deci este important să se stabilească cauza pentru a evalua riscul de demență.

Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 50 de milioane de oameni din lume au demență.

Medicii diagnostichează demența la aproximativ 10 milioane de persoane în fiecare an, iar 60-70% din aceste noi diagnostice detectează boala Alzheimer.

Mai multe teste cognitive pot evalua demența, dar recent, cercetătorii au explorat potențialul noilor tehnologii pentru a monitoriza starea.

Un nou studiu de la Universitatea Cambridge din Regatul Unit - ale cărui rezultate apar acum în jurnal Creier - arată că realitatea virtuală (VR) poate fi mai precisă decât testele standard.

Testarea problemelor de navigare

Cortexul entorhinal face parte dintr-un „satnav” intern care ne ajută să ne mișcăm și să nu ne pierdem; este, de asemenea, una dintre primele regiuni ale creierului pe care boala Alzheimer le dăunează.

Prof. John O’Keefe, de la University College London (UCL) din Marea Britanie, a descoperit acest sistem de poziționare în creier și a câștigat ulterior un Premiu Nobel pentru fiziologie sau medicină.

Deoarece testele cognitive actuale sunt disponibile nu sunt capabile să testeze dificultățile de navigație, o echipă de cercetători de la Departamentul de Neuroștiințe Clinice de la Universitatea din Cambridge - în colaborare cu Prof. Neil Burgess de la UCL - a dezvoltat un test de navigație VR.

Cercetătorii au recrutat 45 de persoane cu MCI și 41 de persoane fără aceasta. Le-au oferit tuturor o cască VR și le-au cerut să meargă într-un mediu simulat.

Pentru a căuta biomarkeri ai bolii Alzheimer la persoanele cu MCI, cercetătorii au prelevat probe din lichidul cefalorahidian (LCR). Doisprezece dintre participanți au dat rezultate pozitive. În general, cei cu MCI au avut rezultate mai slabe la testul de navigație decât cei fără MCI.

Studiul a arătat că persoanele cu MCI cu markeri LCR pozitivi au avut rezultate mai slabe decât cei cu markeri LCR negativi. De asemenea, testul de navigație VR a fost mai eficient în diferențierea persoanelor cu MCI cu risc scăzut și ridicat de demență decât testele standard.

„Aceste rezultate sugerează că un test VR de navigație poate fi mai bun la identificarea precoce a bolii Alzheimer decât testele pe care le folosim în prezent în clinică și în studii de cercetare”, spune Dennis Chan, Ph.D., care a condus echipa.

Dezvoltarea medicamentelor viitoare cu ajutorul VR

VR poate fi, de asemenea, un instrument util în timpul studiilor clinice pentru medicamente viitoare. Aceste studii implică de obicei teste pe animale. Oamenii de știință studiază efectul drogurilor care utilizează labirinturi de apă, în care șoarecii trebuie să localizeze platforme ascunse sub bazine întunecate.

Dacă testul inițial pe animale are succes, etapa următoare implică participanți umani. Testul include de obicei teste de memorie de cuvinte și imagini. Diferența dintre testul pe animale și testul uman reprezintă o mare problemă pentru studii, deoarece rezultatele sunt greu de comparat.

„Celulele creierului care stau la baza navigației sunt similare la rozătoare și la oameni, astfel încât testarea navigației ne poate permite să depășim acest obstacol în studiile medicamentoase Alzheimer și să ajute la traducerea descoperirilor științifice de bază în utilizarea clinică”, explică Chan.

El adaugă că oamenii de știință au fost interesați de o vreme să exploreze rolul noilor tehnologii în diagnosticul medical, dar tehnologia VR a ajuns abia de curând la punctul în care oamenii de știință se simt confortabil folosind-o pentru teste la oameni.

Chan și colegii lucrează pentru a dezvolta aplicații pentru smartphone-uri și smartwatch-uri care urmăresc schimbările din activitățile de zi cu zi și detectează semnele timpurii ale Alzheimer.

„Trăim într-o lume în care dispozitivele mobile sunt aproape omniprezente, astfel încât abordările bazate pe aplicații au potențialul de a diagnostica boala Alzheimer la un cost suplimentar minim și la o scară mult mai mare decât cea a scanării creierului și a altor abordări de diagnostic actuale.

Dennis Chan, dr.

none:  obezitate - scădere în greutate - fitness sănătatea ochilor - orbire prostată - cancer de prostată