Cum pot afecta emoțiile creșterea tumorii
Este posibil să „spunem” creierului să stimuleze răspunsul imun al organismului împotriva tumorilor canceroase? Cercetătorii consideră că răspunsul este „da” și că se poate face prin manipularea activității sistemului de recompense al creierului.
„Relația dintre starea emoțională a unei persoane și cancer a fost demonstrată în trecut, dar în principal în raport cu sentimentele negative, cum ar fi stresul și depresia și fără o hartă fiziologică a mecanismului de acțiune din creier”, spune prof. Asya Rolls.
Prof. Rolls are sediul la Facultatea de Medicină Rappaport de la Technion-Israel Institute of Technology din Haifa.
Ea și colegii ei au fost nedumeriți de noțiunea că emoțiile, prelucrate de creier, ar putea cumva influența răsucirea pe care o pot lua tumorile de cancer odată adăpostite în corp.
Este intuitiv să considerăm că stresul, anxietatea și depresia ar putea avea un impact negativ asupra capacității organismului de a lupta împotriva bolilor. Dar ar putea emoțiile pozitive sau o simulare a unor astfel de emoții să întărească răspunsul imun?
„Mai mulți cercetători”, spune prof. Rolls, „inclusiv prof. David Spiegel de la Școala de Medicină a Universității Stanford [din California], au arătat că o îmbunătățire a stării emoționale a pacientului poate afecta evoluția bolii.” Dar, ea mai adaugă că „nu era clar cum s-a întâmplat acest lucru”.
Așadar, prof. Rolls și echipa au decis să efectueze un studiu pentru a explora aceste mecanisme și a afla mai multe despre modul în care emoțiile din creier pot influența modul în care sistemul imunitar răspunde la cancer.
Într-o lucrare care a fost publicată în jurnal Comunicări despre natură, cercetătorii raportează ceea ce au găsit prin studiul lor recent.
„Prezentăm acum un model fiziologic care poate explica cel puțin o parte din acest efect”, spune prof. Rolls.
Un sistem de comunicare complicat
Imunoterapia, care își propune să stimuleze răspunsul sistemului imunitar împotriva celulelor canceroase, a câștigat teren în cercetarea cancerului în ultimii ani.
„Cu toate acestea”, continuă prof. Rolls, „implicarea celulelor imune în procesele canceroase este o sabie cu două tăișuri, deoarece anumite componente din aceste celule susțin, de asemenea, creșterea tumorii.”
„Acestea fac acest lucru blocând răspunsul imun și creând un mediu benefic pentru creștere”, explică ea.
Însă, așa cum explică cercetătorii în noua lucrare publicată, studiile existente au sugerat că activitatea din sistemul de recompense al creierului poate ajuta la reglarea modului în care funcționează sistemul imunitar.
Pe baza acestor noțiuni, prof. Rolls și colegii ei au efectuat un studiu preclinic în care au experimentat manipularea sistemului de recompensare a creierului în modele de șoarece de melanom (cancer de piele) și cancer pulmonar.
Mai exact, ei „au urmărit” neuronii care eliberează dopamină, găsiți în zona tegmentală ventrală (VTA) a creierului, o regiune cheie a sistemului de recompensă. VTA comunică cu sistemul limbic, o structură cerebrală însărcinată cu procesarea emoțiilor, printre altele.
Și acest lucru, așa cum a descoperit echipa, interacționează cu sistemul nervos simpatic, rețeaua de neuroni și nervi găsite parțial în sistemul nervos central și parțial în sistemul nervos periferic, despre care se știe că reglează răspunsul de luptă sau fugă.
Această interacțiune, atunci, părea să se extindă la sistemul imunitar. „Prin activarea artificială [VTA]”, explică prof. Rolls, „putem afecta sistemul nervos și, la rândul său, sistemul imunitar”.
Abordarea micșorează tumorile canceroase
Mai mult, cercetătorii explică, odată ce sistemul imunitar este activat în acest mod, pare să creeze o „memorie” mai rezistentă a agenților străini la care a fost expus, ceea ce îi permite să răspundă mai eficient la acești agenți patogeni.
Când au testat aceste efecte pe modele de șoareci de melanom și cancer pulmonar, echipa a dezvăluit că prin stimularea VTA, sistemul imunitar pare să răspundă mai eficient la tumori.
Cercetătorii au văzut că „după 14 zile de activare repetată a VTA”, dimensiunea tumorii a fost redusă în medie cu 46,5 la sută, în timp ce greutatea tumorii a scăzut cu 52,4 la sută, în medie.
Deși acest studiu este preclinic și a analizat doar efectele stimulării VTA în două tipuri de cancer folosind modele de șoarece, cercetătorii consideră că descoperirile lor ar putea influența modul în care practicienii din domeniul sănătății văd rolul stării mentale și al bunăstării emoționale. atât în dezvoltarea, cât și în tratamentul bolilor precum cancerul.
„Înțelegerea influenței creierului asupra sistemului imunitar”, explică co-autorul studiului, prof. Fahed Hakim, „și capacitatea sa de a lupta împotriva cancerului ne vor permite să folosim acest mecanism în tratamentele medicale”.
„Diferite persoane reacționează diferit și vom putea profita de acest potențial extraordinar de vindecare numai dacă vom obține o înțelegere aprofundată a mecanismelor.”
Prof. Fahed Hakim
Prof. Rolls și colegii au cercetat de ceva timp rolul stărilor emoționale și al sistemului de recompensare al creierului în modularea răspunsurilor imune.
Mai jos, prof. Rolls explică care ar putea fi mecanismele implicate, bazându-se pe un studiu anterior care a demonstrat cum activarea sistemului de recompensă poate întări răspunsul sistemului imunitar la bacteriile dăunătoare.
