De ce alegem gogoasa peste mar
Toată lumea știe că un măr pe zi este o opțiune mai sănătoasă decât o gogoasă și totuși, având în vedere alegerea, mulți oameni ar alege în continuare gogoasa. Un nou studiu a arătat că alegerile alimentare ar putea depinde de asociațiile pe care le facem cu stimulii legați de alimente.
Aukje Verhoeven, Sanne de Wit și Poppy Watson, toți psihologi de la Universitatea Amsterdam din Olanda, au efectuat cercetarea.
Descoperirile lor au fost publicate în jurnal Apetit.
Consumul de alimente nesănătoase este în creștere în întreaga lume, ceea ce contribuie la peste 1,9 miliarde de adulți care sunt supraponderali la nivel global.
În rândul copiilor din Statele Unite, mai mult de 27% din calorii în fiecare zi provin din gustări, inclusiv gustări sărate, bomboane, deserturi și băuturi îndulcite. Acest lucru ar putea avea consecințe periculoase pentru sănătatea lor.
Indiciile învățate afectează alegerile alimentare
Inițiativele guvernamentale s-au concentrat pe sensibilizarea oamenilor cu privire la efectele adverse ale consumului nesănătos. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu respectă ghidurile alimentare recomandate, iar comportamentele alimentare de multe ori rămân neschimbate.
Deși nu este clar de ce intervențiile informaționale nu funcționează, dovezile sugerează că stimulii alimentari din mediu pot juca un rol în declanșarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase.
„Avertismentele privind sănătatea îi determină adesea pe oameni să dorească să aleagă produse alimentare mai sănătoase, dar mulți încă ajung să culeagă produse alimentare nesănătoase”, explică Verhoeven. „Am bănuit că acest lucru s-ar putea datora parțial faptului că oamenii învață să asocieze indicii specifice din mediul lor cu anumite alegeri alimentare.”
De exemplu, a vedea un semn mare „M” în mediul înconjurător a fost legat de recompensă, cum ar fi mâncarea unui cheeseburger, care apoi determină o poftă și ar putea declanșa o excursie la restaurant.
Aceste asocieri învățate între indicii și rezultate au un efect semnificativ asupra alimentelor pe care oamenii aleg să le consume.
„Alegerile nesănătoase sunt, prin urmare, activate automat de asociațiile învățate, făcând ineficiente avertismentele de sănătate, care se concentrează asupra alegerilor conștiente”, adaugă Verhoeven.
Avertismente ineficiente în prezența indicilor
Verhoeven și echipa și-au propus să investigheze dacă prezența stimulilor alimentari și comportamentele pe care le provoacă sunt motivul pentru care avertismentele asupra sănătății au un efect limitat asupra alegerilor alimentare.
Participanții au învățat să apese tastele pentru două recompense alimentare și au învățat asocieri între stimuli și recompensă. Au fost afișate informații despre riscurile pentru sănătate ale uneia dintre cele două recompense, apoi participanții au trebuit să aleagă între cele două opțiuni alimentare.
Anchetatorii se așteptau ca atunci când nu au fost prezentați stimuli, participanții vor alege mâncarea pe care au considerat-o mai sănătoasă. Dar, în contrast, au emis ipoteza că, cu stimuli, participanții ar alege recompensa asociată, indiferent dacă a fost alegerea sănătoasă sau nesănătoasă.
„Avertismentele asupra sănătății pentru alegerile alimentare sănătoase par a fi eficiente numai într-un mediu în care nu există indicii alimentare”, spune Verhoeven.
„Ori de câte ori sunt prezenți stimuli pe care oamenii au ajuns să îi asocieze cu anumite gustări”, adaugă ea, „aleg produsul alimentar însoțitor (nesănătos), chiar și atunci când știu că este nesănătos sau nu doresc cu adevărat acel produs alimentar”.
„Nu a contat dacă am alertat subiecții înainte sau după ce au aflat asocierile cu indicii alimentare.”
Limitarea stimulilor de mediu
Avertismentele asupra sănătății par să schimbe atitudinea și intenția unei persoane, dar nu duc întotdeauna la schimbări de comportament. Autorii spun că este urgent să se dezvolte strategii care să prevină asocierile nesănătoase sau care să le reducă influența.
Verhoeven și colegii săi sugerează că o strategie ar fi completarea avertismentelor pentru sănătate prin adăugarea riscurilor pentru sănătate asupra produselor în sine pentru a stimula alegerile alimentare sănătoase. Autorii studiului continuă:
„O strategie mai promițătoare sugerată de prezentul studiu este de a promova alegeri sănătoase prin limitarea semnificativă a disponibilității stimulilor de mediu care sunt asociați cu rezultate alimentare nesănătoase, cum ar fi anumite reclame, în special cele care se concentrează asupra populațiilor vulnerabile, cum ar fi copiii.”
Cercetătorii recomandă alegeri sănătoase, făcându-le mai puțin vizibile pe cele nesănătoase. Aceasta ar putea include plasarea de opțiuni alimentare sănătoase lângă casă în timp ce mutați gustări nesănătoase într-un loc mai puțin vizibil.
