Diferențele în bacteriile intestinale pot predispune la atacuri de cord
Un mic studiu a făcut recent două descoperiri inovatoare. În primul rând, faptul că bacteriile prezente în plăcile coronariene (cardiace) sunt proinflamatorii și, în al doilea rând, că unele persoane cu boli de inimă adăpostesc diferite seturi de bacterii intestinale care pot contribui la riscul lor de atac de cord.
Conform datelor Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 735.000 de persoane din Statele Unite suferă un atac de cord în fiecare an.
Crizele cardiace pot apărea atunci când o persoană a dezvoltat boli de inimă. O caracteristică cheie a bolilor de inimă este acumularea plăcii în artere. Placa este alcătuită din grăsimi, calciu și alte substanțe.
Cu toate acestea, unii oameni sunt mai predispuși la atacuri de cord decât alții, chiar și într-o cohortă ai cărei membri au toți boli de inimă. Așadar, cercetătorii au încercat să înțeleagă de ce se întâmplă acest lucru.
Săptămâna trecută, Eugenia Pisano de la Universitatea Catolică a Inimii Sacre din Roma, Italia, și colegii ei și-au prezentat concluziile pe această temă la Congresul Societății Europene de Cardiologie. Anul acesta, congresul a avut loc la Paris, Franța.
Într-un mic studiu, Pisano și echipa au investigat modul în care bacteriile ar putea influența stabilitatea plăcilor coronare. Plăcile coronare se formează în arterele inimii și, atunci când devin instabile, poate urma un atac de cord.
Un nou lider pentru cercetarea terapeutică?
Pentru studiu, cercetătorii au lucrat cu 30 de persoane care aveau sindrom coronarian acut. Sindromul coronarian se referă la o multitudine de afecțiuni și evenimente caracterizate prin scăderea fluxului sanguin către inimă. Aceste afecțiuni și evenimente de sănătate includ angină instabilă și infarct miocardic (infarct miocardic).
În plus, cercetătorii au recrutat, de asemenea, 10 participanți cu angină pectorală stabilă, care este o afecțiune cardiacă caracterizată prin dureri în piept și disconfort.
Echipa a colectat probe fecale de la toți participanții, astfel încât să poată izola bacteriile intestinale. De asemenea, au extras și analizat bacteriile plăcii coronare din baloanele de angioplastie. Medicii folosesc baloane de angioplastie pentru a lărgi arterele coronare pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.
În primul rând, cercetătorii au descoperit că bacteriile prezente în plăcile coronare erau pro-inflamatorii, aparținând în primul rând unor specii, cum ar fi Proteobacterii și Actinobacterii.
Acest lucru sugerează o retenție selectivă a bacteriilor pro-inflamatorii în plăcile aterosclerotice, care ar putea provoca un răspuns inflamator și ruptura plăcii, spune Pisano.
În comparație, probele de fecale au avut o compoziție bacteriană eterogenă, conținând în principal tulpini bacteriene, cum ar fi Bacteroidete și Firmicute.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că populațiile de bacterii intestinale diferă între cele două grupuri de participanți. Persoanele cu sindrom coronarian acut au avut o proporție mai mare de Firmicute, Fusobacterii, și Actinobacterii în intestine, în timp ce persoanele cu angină pectorală stabilă aveau un puternic Bacteroidete și Proteobacterii prezenţă.
„Am găsit un machiaj diferit al microbiomului intestinal la pacienții acuti și stabili”, notează Pisano. Acest lucru sugerează că „[substanța chimică variată emisă de aceste bacterii ar putea afecta destabilizarea plăcii și, respectiv, atacul de cord”.
„Sunt necesare studii pentru a examina dacă acești metaboliți influențează instabilitatea plăcii”, recomandă cercetătorul, deoarece, până în prezent, rămâne neclar în ce măsură bacteriile prezente în intestin sau pe plăcile coronare influențează dezvoltarea unui infarct.
Cu toate acestea, Pisano adaugă: „Deși acest studiu [actual] este un studiu mic, rezultatele sunt importante deoarece regenerează noțiunea că cel puțin la un subgrup de pacienți, factorii declanșatori infecțioși ar putea juca un rol direct în destabilizarea plăcii.”
Cercetările ulterioare ne vor spune dacă antibioticele pot preveni evenimentele cardiovasculare la anumiți pacienți. Microbiota in intestin si placa coronariana ar putea avea o functie patogenetica in procesul de destabilizare a placii si ar putea deveni o potentiala tinta terapeutica.
Eugenia Pisano
