Dorința celorlalți poate să vă stimuleze propria bunăstare
Mulți oameni spun că ajutarea altora prin acte de caritate sau voluntariat îi face să se simtă mai bine și mai fericiți. Noile cercetări merg mai departe și constată că simpla dorință a cuiva poate avea un efect pozitiv în mod similar asupra dispozițiilor noastre.
Fie că evadează din oraș, merge la plimbare sau petrece cu prietenii, avem cu toții strategiile noastre de reducere a anxietății, de a face față stresului vieții moderne sau doar de a ne ridica starea de spirit.
Dar ce rol joacă ajutarea altora în bunăstarea noastră? Cercetările din trecut au confirmat că a fi generos îi face pe oameni mai fericiți. Unele studii au indicat chiar zone specifice ale creierului care afectează actele de generozitate, sugerând că oferirea altora poate ajuta la reducerea anxietății și stresului.
Noi cercetări, care apar în Journal of Happiness Studies, investighează mai adânc în mai multe strategii pentru scăderea anxietății și stimularea bunăstării și constată că doar dorința unei persoane poate face minuni pentru starea noastră de spirit.
Cercetătorii Douglas A. Gentile, Dawn M. Sweet și Lanmiao He au comparat potențialul de creștere a dispoziției a trei astfel de strategii: bunătatea iubitoare, interconectarea și comparația socială descendentă.
Douglas Gentile este profesor de psihologie la Iowa State University din Ames.
Efectele a 12 minute de „bunătate iubitoare”
Prof. Gentile și colegii au cerut studenților să meargă prin clădirea universității și să încerce una dintre cele trei strategii timp de 12 minute.
Strategia de bunătate iubitoare i-a implicat să privească oamenii și să gândească: „Îmi doresc ca această persoană să fie fericită”. Psihologii i-au încurajat pe participanții la studiu să însemne cu adevărat acest gând și să-și spună cu convingere.
În strategia de interconectare, cercetătorii au cerut participanților să privească oamenii și să se întrebe ce speranțe, aspirații sau sentimente ar putea împărtăși cu ei.
În cele din urmă, strategia de comparație socială descendentă i-a făcut pe elevi să se gândească la modul în care ar putea avea o viață mai bună decât oamenii pe care i-au întâlnit.
Prof. Gentile și colegii săi au inclus, de asemenea, un grup de studenți de control cărora li s-a cerut să privească oamenii, dar pur și simplu să se concentreze asupra aspectului lor fizic, stilului vestimentar și așa mai departe.
În cele din urmă, participanții au completat sondaje care le-au măsurat anxietatea, stresul, empatia și nivelurile de fericire atât înainte, cât și după experimente. Cercetătorii au comparat toate cele trei grupuri cu grupul de control.
Studiul a constatat că dintre toate cele trei tehnici, persoanele care practicau bunătatea iubitoare aveau, în general, niveluri mai ridicate de empatie și fericire, precum și niveluri mai scăzute de anxietate. Dorința celorlalți, de asemenea, a îmbunătățit sentimentul de grijă și conectivitate al participanților.
În schimb, comparația socială descendentă nu a beneficiat deloc de dispoziție și i-a făcut pe studenți să se simtă mai puțin grijulii și empatici.
Cercetătorii își explică rezultatele. Sweet, co-autorul studiului, spune: „În esență, o comparație socială descendentă este o strategie competitivă”.
„Asta nu înseamnă că nu poate avea unele beneficii, dar mentalitățile competitive au fost legate de stres, anxietate și depresie”.
Prin comparație, „umblarea și oferirea de bunătate celorlalți din lume reduce anxietatea și crește fericirea și sentimentele de legătură socială”, spune prof. Gentile.
„Este o strategie simplă, care nu necesită mult timp pe care o poți încorpora în activitățile tale zilnice”, sugerează el. Co-autor El este de acord, spunând „Această practică simplă este valoroasă indiferent de tipul dvs. de personalitate”.
„Extinderea bunătății iubitoare către ceilalți a funcționat la fel de bine pentru a reduce anxietatea, a crește fericirea, empatia și sentimentele de conexiune socială.”
Lanmiao He
Autorul principal al studiului menționează, de asemenea, implicațiile pe care descoperirile le pot avea în era noastră digitală.
„Este aproape imposibil să nu faci comparații pe rețelele de socializare”, spune prof. Gentile.
„Studiul nostru nu a testat acest lucru, dar adesea simțim invidie, gelozie, furie sau dezamăgire ca răspuns la ceea ce vedem pe rețelele de socializare, iar acele emoții ne perturbă sentimentul de bunăstare”.
