Care este legătura dintre anxietate și greață?
Problemele de stomac, cum ar fi greața și diareea, se numără printre cele mai frecvente simptome de stres și anxietate.
Anxietatea este un răspuns normal al corpului la amenințări sau pericole. Cu toate acestea, pentru unii oameni, anxietatea poate fi frecventă și copleșitoare.
În acest articol, prezentăm ce este anxietatea și cum poate provoca greață. De asemenea, oferim câteva strategii simple de coping pe care le pot încerca persoanele cu anxietate și vă explicăm când să solicitați ajutor medical.
Anxietatea poate provoca greață și cum?
Anxietatea este un sentiment de frică, frică sau neliniște care poate apărea ca răspuns la stres sau pericol perceput.
Când o persoană este anxioasă, creierul său eliberează substanțe chimice numite neurotransmițători, care pun corpul într-o stare de alertă ridicată. Acest proces pregătește corpul pentru „luptă sau fugă” ca răspuns la o amenințare percepută.
Unii dintre neurotransmițători intră în tractul digestiv, unde pot deranja microbiomul intestinal - echilibrul delicat al microorganismelor care trăiesc în interiorul intestinului. Dezechilibrele din microbiomul intestinal pot duce la greață.
Alte posibile simptome gastrointestinale de anxietate includ:
- indigestie
- crampe stomacale
- diaree
- constipație
- pierderea poftei de mâncare sau foamea nefirească
- sindromul intestinului iritabil (IBS)
- ulcere peptice
Simptomele anxietății care nu au legătură cu intestinul includ:
- respirație rapidă sau grea
- bataie rapida de inima
- tensiunea musculară
- amețeală
- nevoie frecventă de a urina
Tulburări de anxietate care pot provoca greață
Un anumit nivel de anxietate este un răspuns normal la incertitudine și pericol. Cu toate acestea, unii oameni suferă de anxietate atât de frecvent încât interferează cu viața lor de zi cu zi. Persoanele cu acest tip de anxietate pot avea o tulburare de anxietate.
Există multe tipuri diferite de tulburări de anxietate, fiecare dintre acestea putând provoca greață și alte simptome gastro-intestinale.
Câteva exemple includ:
Tulburare de anxietate generalizată: îngrijorare intensă cu privire la aspectele cotidiene ale vieții, cum ar fi sănătatea, siguranța sau banii, care durează 6 luni sau mai mult.
Fobie: frică irațională față de un anumit lucru sau situație, cum ar fi păianjeni sau a fi în spații închise.
Anxietate socială: un sentiment copleșitor de conștiință de sine în timpul situațiilor sociale. Simțul că oamenii urmăresc sau judecă poate agrava simptomele.
Tulburare de stres post-traumatic (PTSD): o tulburare de anxietate care se poate dezvolta după o experiență traumatică. Persoana poate experimenta vise vii, flashback-uri sau amintiri chinuite. Alte simptome pot include:
- dificultăți de somn sau concentrare
- izbucniri de furie
- retragerea emoțională
Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC): o tulburare care implică gânduri obsesive și acte compulsive. Unul dintre cele mai frecvente exemple de TOC este teama de contaminare, care duce adesea la spălarea repetată a mâinilor.
Tulburare de panică: sentimente frecvente, neprovocate de teroare sau de o fatalitate iminentă. Alte simptome tind să includă:
- bataie rapida de inima
- transpiraţie
- ameţeală
- slăbiciune
Tratamente și metode de coping
În majoritatea cazurilor, anxietatea nu este un motiv de îngrijorare, deoarece face parte din răspunsul natural al organismului la stres, amenințare sau pericol.
Asociația pentru anxietate și depresie din America (ADAA) oferă mai multe sfaturi pentru gestionarea stresului și anxietății de zi cu zi. Acestea includ:
- Să vă relaxați: activități precum yoga, meditația și ascultarea muzicii pot ajuta o persoană să-și reducă nivelul de stres.
- Încercarea de a menține o atitudine pozitivă: oamenii pot practica înlocuirea gândurilor negative cu cele pozitive.
- Dormirea abundentă: corpul uman are nevoie de odihnă suplimentară în perioadele de stres.
- Exerciții zilnice: exercițiile zilnice eliberează substanțe chimice numite endorfine, care pot relaxa o persoană și le pot ridica starea de spirit. Exercitiile fizice pot ajuta si prin promovarea somnului.
- Limitarea consumului de cofeină și alcool: acestea pot agrava anxietatea și pot declanșa chiar atacuri de panică la unii oameni.
- Vorbind cu cineva: O persoană poate găsi util să vorbească cu un prieten de încredere sau un membru al familiei despre anxietatea sa.
ADAA recomandă persoanelor care se confruntă cu un episod de anxietate să încerce să respire lent și profund înăuntru și în afară, precum și să numere până la zece încet și să repete acest lucru după cum este necesar.
Unii oameni care suferă de anxietate consideră că este benefic să înțeleagă factorii declanșatori specifici. Declanșatoarele sunt situații sau evenimente care pot provoca episoade de anxietate.
Oricine simte că anxietatea interferează cu viața de zi cu zi ar trebui să vorbească cu un medic. Sunt disponibile mai multe tratamente diferite. În majoritatea cazurilor, un medic va prescrie o combinație de terapii vorbitoare și medicamente.
Terapii vorbitoare
Terapiile vorbitoare pot ajuta oamenii să facă față unei tulburări de anxietate. Exemplele includ:
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)
Accentul CBT este de a schimba tiparele de gândire inutile. În timpul TCC, un terapeut ajută persoana să identifice gândurile care o fac să fie anxioasă. Persoana învață apoi strategii pentru a reacționa la gânduri într-un mod mai pozitiv și mai constructiv.
Psihoterapie psihodinamică
Acest tip de terapie încearcă să abordeze cauza anxietății unei persoane prin auto-reflectare și autoexaminare. Poate fi util pentru anxietatea rezultată dintr-o experiență traumatică sau un conflict emoțional profund.
Medicament
În unele cazuri, un medic poate recomanda medicamente. Medicamentele tind să fie deosebit de utile atunci când o persoană le folosește în combinație cu terapii de vorbire.
Medicamentele pe care medicii le prescriu cel mai frecvent pentru anxietate includ:
Medicamente anti-anxietate
Benzodiazepinele, care includ clonazepam (Klonopin) și alprazolam (Xanax), ușurează anxietatea. Cu toate acestea, deoarece există un risc ridicat de dependență fizică, medicii le vor recomanda în general doar pentru utilizare pe termen scurt.
Uneori pot prescrie medicamentul buspironă (Buspar) pentru ameliorarea anxietății pe termen lung.
Antidepresive
Medicii prescriu adesea antidepresive, cum ar fi sertralina (Zoloft), pentru tratamentul pe termen lung al tulburării de panică și al anxietății generalizate.
Beta-blocante
Beta-blocantele tratează anxietatea prin încetinirea ritmului cardiac și reducerea tensiunii arteriale. Medicii le prescriu de obicei pentru crize previzibile, bruște de anxietate, cum ar fi frica de scenă.
rezumat
Anxietatea este un răspuns natural la pericol sau la o amenințare. Se întâmplă atunci când creierul eliberează neurotransmițători pentru a pregăti corpul pentru luptă sau fugă.
Când unii dintre acești neurotransmițători intră în tractul digestiv, deranjează microbiomul intestinal și acest lucru poate provoca simptome stomacale care includ greață.
Pentru majoritatea oamenilor, anxietatea nu este nimic de îngrijorat, deoarece este un răspuns normal al corpului la stres. Există multe tehnici pe care oamenii le pot folosi pentru a gestiona stresul și anxietatea în viața lor de zi cu zi.
Uneori, sentimentele frecvente de anxietate pot indica o tulburare de anxietate. O persoană ar trebui să se prezinte la un medic dacă anxietatea interferează cu viața lor de zi cu zi.
