Teama de a fi atins: Cauze și tratamente pentru hafefobie

Hafofobia este o tulburare de anxietate caracterizată de teama de a fi atins. Alte nume pentru hafefobie includ chiraptofobie, afenfosmfobie și tixofobie.

A fi atins de străini sau fără consimțământ poate face ca mulți oameni să nu se simtă confortabil. Cu toate acestea, dacă frica este intensă, apare chiar și atunci când este atinsă de familie sau prieteni și, dacă provoacă o suferință semnificativă, poate fi hafefobie.

Această afecțiune este diferită de o hipersensibilitate la atingere, care se numește alodinie. O persoană cu alodinie poate evita, de asemenea, să fie atinsă, dar o face pentru că îi face să simtă mai degrabă durere decât frică.

Simptome

Hafefobia este o frică intensă de a fi atins.

Frica de a fi atins este considerată o fobie atunci când frica apare aproape de fiecare dată când persoana este atinsă, persistă peste 6 luni și când afectează relațiile sau viața profesională.

Următoarele simptome pot indica hafefobie:

  • frică sau anxietate imediată atunci când este atins sau când te gândești să fii atins
  • atacuri de panică, care pot include creșterea ritmului cardiac, transpirații, bufeuri, furnicături și frisoane
  • evitarea situațiilor în care o persoană poate fi atinsă
  • conștientizarea faptului că frica este irațională și disproporționată
  • anxietate generală, depresie și calitate scăzută a vieții ca urmare a fobiei

Copiii pot prezenta următoarele simptome la atingere:

  • plângând
  • înghețând în poziție
  • răbufniri
  • agățându-se de îngrijitorul lor

Medicii se referă la simptomele enumerate în Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mentale (DSM-5) pentru a diagnostica fobii, care sunt tulburări de anxietate legate de obiecte sau situații specifice.

Cauze

Hafofobia poate fi legată de oclofobie, care este o teamă de mulțimi.

Hafofobia poate fi cauzată de experiența sau asistarea la un eveniment traumatic care a implicat atingerea. Este posibil ca o persoană să nu-și amintească evenimentul care a declanșat fobia, mai ales dacă era foarte tânără în acel moment.

Fobiile pot rula și în familie. O persoană poate învăța frica de a fi atinsă dacă observă o persoană dragă exprimând teamă sau evitarea de a fi atinsă.

În timp ce hafebobia poate apărea uneori pe cont propriu, ea poate fi, de asemenea, legată de alte condiții. Acestea includ:

  • O frică de germeni (mysophobia): O persoană poate evita să fie atinsă din cauza fricii de contaminare sau de necurățenie.
  • O frică de mulțimi (ochlofobie): O persoană cu oclofobie se poate simți anxioasă că este atinsă de străini în mulțimi.
  • Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC): O persoană cu TOC se poate teme de anumite situații în afara controlului lor, cum ar fi să fie atinsă de alte persoane.
  • Tulburare de stres post-traumatic (PTSD): teama de a fi atins poate proveni dintr-o experiență traumatică anterioară care implică a fi atins, cum ar fi asistarea sau experimentarea unui atac sau abuz sexual.

Factori de risc

Fobiile sunt relativ frecvente. Institutul Național de Sănătate Mentală (NIH) estimează că 12,5 la sută dintre adulții din Statele Unite suferă o fobie la un moment dat în viața lor.

Următorii factori pot face ca hafefobia să fie mai probabilă:

  • Experiențe negative din trecut care implică atingerea.
  • Un istoric familial de hafefobie sau alte tulburări de anxietate. Fricile pot fi învățate prin observare. De asemenea, pot exista factori genetici care fac ca oamenii să fie mai predispuși să dezvolte anxietate sau tulburări fobice.
  • Alte fobii. In conformitate cu DSM-5, aproximativ 75% dintre persoanele cu o tulburare fobică specifică vor avea mai mult de o fobie.
  • Alte afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi TOC, PTSD sau tulburarea de anxietate generală.
  • Gen. Fobiile situaționale, cum ar fi hafefobia, sunt de două ori mai susceptibile să apară la femei decât la bărbați.
  • Tip de personalitate. Având o personalitate nevrotică sau o tendință spre inhibiție comportamentală poate fi un factor de risc pentru apariția anxietății și tulburărilor fobice.

Tratament și gestionare

Unul dintre cele mai mari obstacole în depășirea unei fobii este evitarea situației care provoacă frica. Tratamentele urmăresc să ajute o persoană să facă față anxietății legate de frica sa și să-și depășească treptat frica.

Tratamentele eficiente pentru fobii includ:

Psihoterapii sau terapii de vorbire

Cei cu hafefobie pot considera că TCC este utilă în abordarea anxietății lor.

Există multe tipuri de terapie disponibile pentru a ajuta o persoană să gestioneze sau să depășească fobiile. Acestea includ:

  • Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) poate învăța o persoană noi comportamente și procese de gândire care să o ajute să facă față anxietății pe care o simt când este atinsă.
  • Terapia cu expunere este locul în care o persoană este expusă treptat fricii sale într-un mediu sigur și controlat de-a lungul săptămânilor sau lunilor. Acest lucru poate începe cu imaginația că este atins și progresează spre a fi atins fizic sau în picioare într-un spațiu aglomerat.
  • Terapia cu expunere la realitatea virtuală permite expunerea sigură și controlată la obiecte sau situații fobice, fără a fi de fapt nevoit să riște să fie aproape de obiect sau în situație. O recenzie a constatat că aceasta poate fi o terapie utilă pentru fobii.

Medicamente

Medicamentele precum beta-blocantele sau antidepresivele pot ajuta la ameliorarea anxietății imediate și a simptomelor de panică. Aceste medicamente sunt adesea utilizate în combinație cu psihoterapii.

Mecanisme de coping

Exercițiile de respirație și alte tehnici de relaxare sunt utile pentru gestionarea anxietății și a atacurilor de panică. Concentrarea pe respirații lungi și profunde poate reduce simptomele imediate ale anxietății atunci când o persoană este atinsă.

Practicarea atenției poate ajuta o persoană să-și înțeleagă procesele de gândire și comportamentele și să dezvolte modalități mai bune de a face față anxietății. O recenzie recentă a constatat că atenția este eficientă pentru tratarea și prevenirea anxietății și depresiei.

Exercițiile fizice, timpul necesar relaxării și somnul suficient sunt modalități puternice de a promova sănătatea mintală generală.

Îngrijirea de sine este adesea utilizată pentru a reduce anxietatea și panica și poate ajuta, de asemenea, o persoană să-și abordeze fobiile.

Când să vedeți un medic

Temerile specifice pot fi extreme, în special la copii, dar adesea dispar fără tratament medical.

Teama de a fi atins este o frică deosebit de dificilă de a face față datorită așteptărilor culturale și sociale în jurul atingerii.

Dacă această frică persistă peste 6 luni, duce la evitarea intensă a situațiilor de zi cu zi și intră în calea vieții personale sau profesionale, o persoană ar trebui să se adreseze medicului său.

Fobiile specifice răspund foarte bine la tratament. Utilizarea mecanismelor zilnice de coping poate reduce impactul unei fobii asupra vieții unei persoane și îi poate ajuta să depășească fobia pe termen lung.

none:  gută sănătate-femeie - ginecologie prostată - cancer de prostată