Modul în care antibioticele pot face infecțiile gripale mai periculoase
Medicii știu deja că utilizarea abuzivă a antibioticelor poate provoca rezistență la antibiotice, ceea ce poate face dificilă combaterea infecțiilor bacteriene, cum ar fi pneumonia. Acum, un studiu efectuat la șoareci sugerează că utilizarea antibioticelor ar putea face și plămânii mai vulnerabili la infecțiile virale, cum ar fi gripa.
Rezistența la antibiotice a devenit o problemă urgentă pentru cercetători și profesioniștii din domeniul sănătății. Acest fenomen apare atunci când o infecție bacteriană nu mai răspunde la antibioticele pe care medicii le folosesc de obicei pentru a o trata.
Această rezistență se dezvoltă adesea din cauza utilizării greșite sau a utilizării excesive a antibioticelor, deoarece mulți indivizi din întreaga lume optează în mod greșit pentru antibiotice pentru tratarea infecțiilor virale, cum ar fi virusul gripal (gripa), împotriva căruia aceste medicamente sunt ineficiente.
Un nou studiu efectuat pe șoareci de către cercetători de la Institutul Francis Crick din Londra, Marea Britanie, sugerează acum că antibioticele ar putea de fapt să „primeze” plămânii pentru infecții virale.
Descoperirile cercetătorilor, care apar în revistă Rapoarte de celule, arată, de asemenea, că bacteriile intestinale conduc un tip de semnalizare proteică care ajută celulele care acoperă plămânii să împiedice răspândirea virusului gripal.
Se pare că utilizarea antibioticelor interferează cu această semnalizare proteică și astfel afectează această primă linie de apărare.
„Am constatat că antibioticele pot elimina rezistența timpurie la gripă, adăugând dovezi suplimentare că acestea nu ar trebui luate sau prescrise ușor”, explică cercetătorul principal Andreas Wack, Ph.D.
Antibioticele lasă șoarecii vulnerabili la gripă
În noul studiu, Wack și echipa au folosit un grup de șoareci cu bacterii intestinale sănătoase la momentul inițial. Peste 4 săptămâni, aceștia au administrat acestor șoareci un amestec de antibiotice prin apa de băut înainte de a-i infecta cu virusul gripei. De asemenea, au infectat niște șoareci pe care nu i-au tratat cu amestecul de antibiotice, astfel încât să poată compara rezultatele.
Echipa a observat că aproximativ 80% dintre șoarecii netratați cu bacterii intestinale sănătoase au supraviețuit infecției cu virusul gripei. Cu toate acestea, dintre șoarecii care au primit anterior amestecul de antibiotice, doar o treime au reușit să supraviețuiască infecției virale.
„Utilizarea necorespunzătoare [a antibioticelor] nu numai că promovează rezistența la antibiotice și ucide bacteriile intestinale utile, dar ne poate lăsa și mai vulnerabili la viruși”, spune Wack.
„Acest lucru ar putea fi relevant nu numai la oameni, ci și la animale, deoarece multe ferme din întreaga lume folosesc antibiotice profilactic. Cercetări suplimentare în aceste medii sunt necesare urgent pentru a vedea dacă acest lucru le face mai susceptibile la infecții virale ”, susține el.
Rolul defensiv al bacteriilor intestinale
Cum a slăbit exact ingerarea de antibiotice șoarecii înainte de expunerea lor la gripă? Cercetătorii ar putea avea o explicație pentru acest fenomen.
Ca parte a studiului, echipa a constatat, de asemenea, că semnalizarea interferonului de tip I - o formă de semnalizare a proteinelor care reglează răspunsul unui tip de celulă care acoperă plămânii - este esențială pentru oprirea replicării virusului gripal în plămâni.
De obicei, bacteriile intestinale ar conduce la semnalizarea interferonului, „spunând” celulelor pulmonare să reacționeze la virus, oprindu-l de la replicare, făcând astfel mai probabilă supraviețuirea și recuperarea.
„Am fost surprinși să descoperim că celulele care căptușesc plămânul, mai degrabă decât celulele imune, au fost responsabile de rezistența precoce la gripă indusă de microbiota”, notează Wack.
Procesul prin care antibioticele par să facă plămânii mai vulnerabili la infecțiile virale este unul complex și se referă, parțial, la momentul și modul în care apare răspunsul imun.
Bacteriile intestinale transmit de obicei semnale de interferon care pornesc gena antivirală Mx1 la șoareci, corespunzător unei gene similare numită MxA în oameni. Cu toate acestea, tratamentul cu antibiotice întârzie pornirea genei antivirale, afectând eficiența răspunsului pe care organismul îl inițiază împotriva virusului.
„Este nevoie de aproximativ 2 zile pentru ca celulele imune să răspundă, timp în care virusul se înmulțește în mucoasa pulmonară”, explică Wack.
„La două zile după infecție, șoarecii tratați cu antibiotice au avut de cinci ori mai mult virus în plămâni. Pentru a face fata acestei amenintari mai mari, raspunsul imunitar este mult mai puternic si mai daunator, ducand la simptome mai severe si rezultate mai proaste ”, continua el.
O problemă de sincronizare
Atunci când cercetătorii au încercat să repopuleze bacteriile intestinale ale șoarecilor tratați cu antibiotice pentru a restabili echilibrul microbiotei, au descoperit că acest lucru a readus interferonul la semnalizarea normală și a restabilit rezistența la gripă în plămâni.
Acest experiment a confirmat faptul că bacteriile intestinale sănătoase sunt importante pentru reglarea răspunsurilor imune și că antibioticele pot deranja acest echilibru.
Luate împreună, descoperirile noastre arată că bacteriile intestinale ajută la menținerea celulelor neimune în alte părți ale corpului pregătite pentru atac. Acestea sunt mai bine protejate de gripă, deoarece genele antivirale sunt deja pornite la sosirea virusului. Deci, atunci când virusul infectează un organism pregătit, acesta aproape că a pierdut înainte să înceapă bătălia ”, explică Wack.
„În schimb, fără bacterii intestinale, genele antivirale nu vor apărea până când nu va începe răspunsul imun. Uneori este prea târziu, deoarece virusul s-a înmulțit deja de multe ori, astfel încât un răspuns imun masiv, dăunător, este inevitabil”, spune el. .
Această descoperire poate avea implicații pentru înțelegerea cercetătorilor asupra mecanismelor care conduc la apărarea naturală a organismului împotriva infecțiilor virale și poate da naștere unor studii suplimentare pe această temă.
„Studiile anterioare s-au concentrat asupra celulelor imune, dar am constatat că celulele mucoasei [pulmonare] sunt mai importante pentru primele etape cruciale ale infecției. Ele sunt singurul loc în care virusul se poate multiplica, așa că reprezintă câmpul de luptă cheie în lupta împotriva gripei. Bacteriile intestinale trimit un semnal care menține celulele pregătite [...], împiedicând virusul să se înmulțească atât de repede. ”
Andreas Wack, dr.
