Cât de adevărate sunt aceste mituri ale sănătății?
De-a lungul secolelor, au apărut multe mituri ale sănătății. Unele sunt încercate, testate și luate ca fapte, dar altele nu sunt altceva decât fantezie. În acest articol, le-am dezvăluit pe unele dintre acestea din urmă.
Miturile legate de sănătate sunt frecvente și apar din mai multe motive.
Unele pot fi „poveștile soțiilor vechi” care au fost transmise din generație în generație, care cumva scapă de a fi provocate în afara profesiilor științifice și medicale.
Alteori, poate fi faptul că știința veche, dar acceptată anterior - cum ar fi rezultatele studiilor de la mijlocul secolului al XX-lea - se găsește prin metodele științifice moderne ca fiind mai puțin exacte decât se credea inițial.
În acest articol, aruncăm o privire la cinci dintre cele mai comune mituri ale sănătății și examinăm dovezile din spatele lor.
1. „Bea opt pahare de apă pe zi”
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) sunt lipsite de ambiguitate în această chestiune, afirmând că „consumul de apă în fiecare zi este bun pentru sănătatea generală”.
Întrebarea este, câtă apă este „suficientă?” CDC notează că nu există linii directoare cu privire la cantitatea de apă pe care ar trebui să o bem zilnic.
Dar, ele fac legătura cu Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină, care spun că femeile au nevoie de 2,7 litri, iar bărbații necesită 3,7 litri de „apă totală” pe zi.
Punctul total de apă este crucial; aceasta nu se referă la câți litri de apă ar trebui să bei de la robinet, ci la ceea ce ar trebui să fie aportul dur de apă din diferite băuturi și alimente combinate.
Este vital să rețineți că aportul total mediu de apă din băuturi - inclusiv băuturile cu cofeină - reprezintă o medie de 80% din consumul total de apă, restul de 20% provenind de fapt din alimente.
Mulți oameni cred, totuși, că cantitatea zilnică recomandată de apă este de opt pahare de 8 uncii, care este egală cu 2,5 litri, direct de la robinet.
Această cifră nu ține cont deloc de cantitatea de apă pe care o obținem din alte băuturi sau alimente. Și această cifră nu apare în niciun ghid oficial sau științific al Statelor Unite privind consumul de apă. Deci, de ce persistă atât de mulți oameni în această credință?
Un studiu din 2002 a urmărit cele opt pahare de apă de 8 uncii pe zi - cunoscute coloquial drept „8 × 8” - înapoi la interpretarea greșită a unui singur paragraf într-un raport guvernamental din 1945.
În aceasta, Consiliul Național pentru Cercetare pentru Alimentație și Nutriție a scris: „O cantitate adecvată de apă pentru adulți este de 2,5 litri zilnic în majoritatea cazurilor. Un standard obișnuit pentru diverse persoane este de 1 mililitru pentru fiecare calorie a alimentelor. Cea mai mare parte a acestei cantități este conținută în alimentele preparate. ”
Pe măsură ce recomandările merg, aceasta nu pare a fi deosebit de controversată și, de fapt, pare să se potrivească mai mult sau mai puțin cu ceea ce ne spun Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină în 2018.
Dar autorul lucrării din 2002 consideră că oamenii au acordat atenție doar primei propoziții și că, de-a lungul timpului, au ignorat afirmația despre alimentele care conțin apă. Acest lucru a dus apoi la impresia foarte eronată că 2,5 litri de apă dreaptă ar trebui consumați în fiecare zi, în plus față de orice apă pe care o bem din alte băuturi și alimente.
Cel mai pertinent, autorul acestui studiu nu a găsit nicio dovadă științifică care să susțină teoria 8 × 8 în ceea ce privește beneficiile pentru sănătate.
Studiile ulterioare au dezvăluit, de asemenea, 8 × 8 ca concept, cu o declarație din 2011 a dr. Margaret McCartney BMJ mergând până acolo pentru a da vina pe producătorii de apă îmbuteliată pentru perpetuarea mitului în comercializarea lor.
2. „Poți răci răcind”
Deși, din punct de vedere istoric, oamenii au presupus că starea de frig este cea care îi determină pe oameni să răcească, în zilele noastre, oamenii sunt în general mai conștienți de faptul că răciți nu din afară pe vreme slabă, ci din cauza unui virus .
Ne infectăm cu virusuri reci, cunoscute sub numele de „rinovirusuri”, prin contact fizic sau aflându-ne în același spațiu cu persoanele infectate.
Acest lucru este valabil mai ales dacă persoana infectată tuse sau strănut sau dacă am atins unele dintre aceleași obiecte ca acea persoană.
Deci, din punct de vedere al aspectului, pare destul de evident că conceptul de temperaturi scăzute care determină oamenii să răcelească este un mit.
Acestea fiind spuse, există un mecanism prin care a fi frig ne poate face de fapt mai susceptibili să coborâm cu o răceală.
Virușii reci încearcă să intre în corpul uman prin nas, dar de obicei sunt prinși în mucus acolo. În mod normal, mucusul este trecut înapoi în corp, înghițit, iar virusul este neutralizat de acizii stomacului.
Dar când inspirăm aer rece, pasajul nazal se răcește. Acest lucru încetinește mișcarea mucusului și acest lucru înseamnă că rinovirusurile vii au mai multe oportunități de a trece prin bariera mucusului și în corp.
Studiile au constatat, de asemenea, că virusurile reci prosperă pe timp mai rece, deoarece sunt mai puțin capabili să supraviețuiască la temperatura normală a corpului.
Deci, se datorează în mare măsură virușilor și nu doar unei consecințe a vremii reci. Dar, la urma urmei, mitul vremii reci nu este doar o poveste a soțiilor vechi.
3. „Crăparea articulațiilor poate duce la artrită”
Crăparea articulațiilor nu provoacă artrită. Dar dacă, la fel ca mine, sunteți un invechit spărgător de articulații, aproape sigur ați fost admonestat la un moment dat în viața voastră de un profesor, coleg sau persoana iubită bine intenționată (dar mai probabil supărată) cu cuvintele, „ Nu face asta! Îți vei da artrită! ”
Mai multe studii au investigat această asociere anecdotică.
În general, aceștia raportează că persoanele care își sparg articulațiile prezintă aproape același risc de a suferi de artrită ca și cei care nu și-au spart articulațiile. Deci, nu, crăparea articulațiilor nu vă va crește riscul de artrită.
Dacă sunteți îngrijorat de ceea ce se întâmplă în articulații atunci când auziți sunetul respectiv, s-ar putea să vă liniștiți rezultatele unui studiu din 2018.
Când ne spargem articulațiile, explică cercetătorii, ne îndepărtăm ușor articulațiile, ceea ce determină scăderea presiunii în lichidul sinovial care lubrifiază articulațiile. Când se întâmplă acest lucru, se formează bule în fluid.
Variațiile de presiune determină fluctuarea rapidă a bulelor, ceea ce creează acel sunet de crăpătură caracteristic, care este atât de plăcut pentru cracker, dar adesea mai puțin pentru oamenii din jur.
4. „Deodorantul poate provoca cancer de sân”
Unii indivizi au sugerat că poate exista o legătură între utilizarea deodorantului pentru subraț și dezvoltarea cancerului de sân.
Aceasta se bazează pe noțiunea că substanțele chimice din deodorant afectează celulele sânilor, dat fiind că acestea sunt aplicate pe pielea din apropiere.
Aproape toate studiile care au testat această legătură au găsit puține dovezi care să susțină afirmația că deodorantul poate provoca cancer de sân.
Un studiu retrospectiv a arătat însă că supraviețuitorii cancerului de sân care au folosit deodorante în mod regulat au fost diagnosticați mai tineri decât femeile care nu le-au folosit în mod regulat.
Dar, deoarece acesta este un studiu retrospectiv, rezultatele sale nu pot dovedi în mod concludent o legătură între utilizarea deodorantului și dezvoltarea cancerului de sân.
Institutul Național al Cancerului spune că ar fi necesare cercetări suplimentare pentru a demonstra că există o relație între utilizarea deodorantului și cancerul de sân.
5. „Ouăle sunt rele pentru inimă”
Încă din anii 1970, în domeniul sănătății s-a concentrat puternic asupra rolului jucat de colesterol în bolile de inimă.
Ouăle sunt bogate în substanțe nutritive, dar au și cel mai mare conținut de colesterol din orice aliment obișnuit.
Din acest motiv, unii au recomandat să mâncăm doar două până la patru ouă pe săptămână și ca persoanele cu diabet de tip 2 sau cu antecedente de boli de inimă să mănânce mai puține.
Dar noi cercetări sugerează că nu există nicio legătură între consumul de multe ouă și dezechilibrul colesterolului sau riscul crescut de probleme cardiace și diabetul de tip 2.
Studiul a menționat că, ocazional, persoanele care mănâncă mai mult de șapte ouă pe săptămână au crescut colesterolul cu lipoproteine cu densitate scăzută sau colesterolul „rău”, dar acest lucru este aproape întotdeauna însoțit de o creștere similară a colesterolului cu lipoproteine cu densitate mare, care are proprietăți protectoare. .
Dovezile sugerează că a mânca chiar și două ouă pe zi este sigur și are efecte neutre sau ușor benefice asupra factorilor de risc pentru bolile de inimă și diabetul de tip 2.
Potrivit CDC, ouăle sunt unul dintre „alimentele cele mai hrănitoare și economice” pe care ni le poate oferi natura și că principalul risc pentru sănătate pe care îl prezintă este riscul de Salmonella infecţie. CDC oferă îndrumări despre cum să evitați cel mai bine Salmonella.
