Ce să știți despre hipercapnie

Hipercapnia sau hipercarbia este o afecțiune care apare din cauza prea mult dioxid de carbon în sânge.

Este adesea cauzată de hipoventilație sau respirație dezordonată în care nu intră suficient oxigen în plămâni și nu este emis suficient dioxid de carbon. Există și alte cauze ale hipercapniei, inclusiv unele boli pulmonare.

Simptomele hipercapniei pot varia de la ușoare la severe. Există multe cauze potențiale ale hipercapniei.

Acest articol discută despre simptomele și cauzele hipercapniei și prezintă câteva opțiuni de tratament disponibile pentru a ajuta la gestionarea afecțiunii.

Simptome

În cazurile în care simptomele sunt ușoare și se dezvoltă lent în timp, este posibil ca oamenii să nu-și dea seama că au hipercapnie. Prin urmare, este important să fiți conștienți de simptomele ușoare și severe.

Simptome ușoare

Următoarele sunt considerate a fi simptome ușoare de hipercapnie:

• ameţeală
• somnolenţă
• oboseală excesivă
• dureri de cap
• simțindu-se dezorientat
• înroșirea pielii
• dificultăți de respirație

Aceste simptome ale hipercapniei pot apărea din perioade mai scurte de respirație superficială sau lentă, cum ar fi în timpul somnului profund.

Este posibil să nu fie întotdeauna un motiv de îngrijorare, deoarece organismul este adesea capabil să corecteze simptomele și să echilibreze nivelurile de dioxid de carbon din fluxul sanguin fără intervenție.

Cu toate acestea, dacă simptomele de mai sus persistă câteva zile, este recomandabil să consultați un medic.

Simptome severe

Simptomele hipercapniei severe necesită asistență medicală imediată, deoarece pot provoca complicații pe termen lung. Unele cazuri pot fi fatale.

Simptomele severe de hipercapnie includ:

• confuzie
• comă
• depresie sau paranoia
• hiperventilație sau respirație excesivă
• bătăi neregulate ale inimii sau aritmie
• pierderea conștienței
• zvâcniri musculare
• atacuri de panica
• convulsii

Cauze

Există multe cauze ale hipercapniei, inclusiv următoarele:

Boală pulmonară obstructivă cronică sau BPOC

BPOC este un termen general pentru mai multe afecțiuni care afectează respirația. Formele obișnuite de BPOC includ bronșita cronică și emfizemul.

Bronșita cronică duce la inflamații și mucus în căile respiratorii, în timp ce emfizemul implică leziuni ale sacilor de aer sau alveolelor din plămâni.

Ambele condiții pot provoca niveluri crescute de dioxid de carbon în fluxul sanguin.

Principala cauză a BPOC este expunerea pe termen lung la iritanții pulmonari. Potrivit Institutului Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui, fumul de țigară este cel mai frecvent iritant pulmonar care cauzează BPOC în Statele Unite. Poluarea aerului și expunerea la substanțe chimice sau praf pot provoca, de asemenea, BPOC.

Deși nu toți cei cu BPOC vor dezvolta hipercapnie, riscul unei persoane crește pe măsură ce BPOC progresează.

Apnee de somn

National Sleep Foundation raportează că între 5 și 20% dintre adulți au apnee în somn.

Această afecțiune obișnuită se caracterizează prin respirație superficială sau pauze în respirație în timpul somnului. Poate interfera cu nivelul de oxigen din sânge și poate arunca echilibrul organismului de dioxid de carbon și oxigen.

Simptomele apneei de somn includ:

• somnolență în timpul zilei
• dureri de cap la trezire
• dificultate de concentrare
• sforait

Genetica

Rareori, o afecțiune genetică în care ficatul nu reușește să producă suficientă alfa-1-antitripsină (AAT) poate provoca hipercapnie. Alfa-1-antitripsina este o proteină necesară pentru sănătatea plămânilor, deci deficiența AAT este un factor de risc pentru dezvoltarea BPOC.

Tulburări nervoase și probleme musculare

La unii oameni, este posibil ca nervii și mușchii necesari funcționării corecte a plămânilor să nu funcționeze corect. De exemplu, distrofia musculară poate determina slăbirea mușchilor, ducând în cele din urmă la probleme de respirație.

Alte tulburări ale sistemului nervos sau muscular care pot contribui la hipercapnie includ:

• Scleroza laterală amiotrofică (SLA), o boală progresivă care afectează celulele nervoase din creier și măduva spinării.
• Encefalită sau atunci când o persoană are inflamație a creierului.
• Sindromul Guillain-Barré care poate fi cauzat de un răspuns imun anormal.
• Miastenia gravis, o boală cronică care poate slăbi mușchii scheletici responsabili de respirație.

Alte cauze

Alte cauze ale nivelurilor ridicate de dioxid de carbon din sânge includ:

• Activități care au impact asupra respirației, inclusiv scufundări sau utilizarea ventilatorului.
• Accident vascular cerebral, care poate afecta respirația.
• Hipotermia, o urgență medicală cauzată de pierderea rapidă de căldură din organism.
• Sindroamele de hipoventilație a obezității atunci când persoanele supraponderale nu pot respira suficient de repede sau profund.
• O supradoză de anumite medicamente, cum ar fi opioidele sau benzodiazepinele.

Purtarea unei măști de față provoacă hipercapnie?

În timpul pandemiei COVID-19, unii oameni sunt îngrijorați că purtarea unei măști de față ar putea duce la hipercapnie. Cu toate acestea, există foarte puține dovezi care să sugereze că măștile faciale pot provoca hipercapnie.

Măștile faciale nu sunt etanșe și sunt realizate din materiale care permit fluxul de aer. Acest lucru permite dioxidului de carbon să circule mai degrabă decât să se acumuleze. Chiar și măștile N95 de calitate medicală permit fluxul de dioxid de carbon, ceea ce face puțin probabil să se acumuleze o cantitate semnificativă de gaz.

Măștile chirurgicale și de pânză mai subțiri sunt mai poroase și mai largi, ceea ce permite un schimb și mai mare de aer.

Centrele pentru Controlul și Protecția Bolilor (CDC) recomandă ca o persoană să poarte o mască numai atunci când iese în public sau când se află în preajma persoanelor care nu locuiesc în gospodăria lor pentru a preveni răspândirea COVID-19. Excesul de dioxid de carbon nu se acumulează în aceste scurte perioade de timp.

Oricine are dificultăți de respirație nu este obligat să poarte o mască de față.

Care sunt factorii de risc?

Unele persoane sunt mai expuse riscului decât altele pentru dezvoltarea hipercapniei, mai ales dacă:

• Fumul: persoanele care fumează, în special fumătorii înrăiți, prezintă un risc mai mare de BPOC, hipercapnie, alte dificultăți de respirație și boli pulmonare.
• Aveți astm: Deoarece astmul provoacă inflamarea și îngustarea căilor respiratorii, acesta poate afecta respirația și nivelurile de dioxid de carbon din organism atunci când nu este bine controlat.
• Lucrați cu iritanți pulmonari: Cei care lucrează cu substanțe chimice, praf, fum sau alți iritanți pulmonari prezintă un risc mai mare de hipercapnie.
• Aveți BPOC: Având BPOC, mai ales dacă este diagnosticat într-un stadiu ulterior al progresiei bolii, crește probabilitatea de a avea hipercapnie.

Diagnostic

Unele teste utilizate pentru diagnosticarea hipercapniei includ:

• Testul gazelor arteriale din sânge: Acesta verifică nivelurile de dioxid de carbon și oxigen din sânge.
• Testul spirometrului: Acest test implică suflarea într-un tub pentru a evalua cât de mult aer poate ieși o persoană din plămâni și cât de repede poate face acest lucru.
• Radiografie sau scanare CT: Aceste teste imagistice pot verifica prezența leziunilor pulmonare și a afecțiunilor pulmonare.

Tratamente

Tratamentul pentru hipercapnie va depinde de gravitatea afecțiunii și de cauza principală.

Opțiunile includ:

Ventilare

Există două tipuri de ventilație utilizate pentru hipercapnie:

• Ventilație neinvazivă: Respirația este asistată de un flux de aer care trece printr-o piesă bucală sau o mască nazală. Acest lucru este util pentru persoanele cu apnee de somn pentru a menține căile respiratorii deschise noaptea și este, de asemenea, cunoscut sub numele de CPAP sau presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii.
• Ventilație mecanică: Persoana va avea un tub introdus prin gură în căile respiratorii. Aceasta se numește intubație.

Persoanele cu simptome severe de hipercapnie pot fi puse pe un dispozitiv de ventilație pentru a ajuta la respirație.

Medicament

Anumite medicamente pot ajuta la respirație, cum ar fi:

• antibiotice pentru tratarea pneumoniei sau a altor infecții respiratorii
• bronhodilatatoare pentru a deschide căile respiratorii
• corticosteroizi pentru a reduce inflamația în căile respiratorii

Terapia cu oxigen

Persoanele care sunt supuse terapiei cu oxigen folosesc în mod regulat un dispozitiv pentru a livra oxigen în plămâni. Acest lucru poate ajuta la echilibrarea nivelurilor de dioxid de carbon din sângele lor.

Schimbările stilului de viață

Pentru a reduce simptomele și a evita complicațiile, un medic poate recomanda modificări ale dietei și ale activității fizice. De asemenea, vor încuraja persoanele cu hipercapnie să evite iritanții pulmonari renunțând la fumat și limitându-le expunerea la substanțe chimice, praf și fum.

Interventie chirurgicala

Dacă plămânii sau căile respiratorii sunt deteriorate, atunci poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Opțiunile includ o intervenție chirurgicală de reducere a volumului pulmonar pentru a îndepărta țesutul deteriorat sau un transplant pulmonar în cazul în care un plămân deteriorat este înlocuit de un plămân sănătos de la un donator.

Cum este prevenită

Hipercapnia poate fi prevenită prin:

• tratarea afecțiunilor pulmonare existente
• renunțarea la fumat
• menținerea unei greutăți sănătoase
• antrenându-se regulat
• evitarea expunerii la fum și substanțe chimice toxice

La pachet

Hipercapnia este cauzată de prea mult dioxid de carbon în sânge. Există mai multe motive pentru care acest lucru s-ar putea întâmpla, iar abordarea acestora este esențială pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții unei persoane.

Deoarece simptomele pot fi ușoare și progresează lent în timp, este important să fiți conștienți de simptomele hipercapniei și să consultați un medic dacă se observă dificultăți de respirație sau alte simptome.

Cei care necesită tratament pe termen lung sau intervenții chirurgicale pentru hipercapnia lor trebuie să urmeze cu atenție schema de tratament pentru a reduce riscul de complicații.