Ce să știți despre eco-anxietate
Eco-anxietatea se referă la frica de daune asupra mediului sau de un dezastru ecologic. Acest sentiment de anxietate se bazează în mare măsură pe starea viitoare actuală și previzionată a mediului și pe schimbările climatice induse de om.
Potrivit unui sondaj național din 2018, aproape 70% dintre oamenii din Statele Unite sunt îngrijorați de schimbările climatice și aproximativ 51% se simt „neajutorați”.
Anxietatea cu privire la problemele de mediu poate proveni din conștientizarea unui risc crescut de evenimente meteorologice extreme, pierderi de mijloace de trai sau locuințe, temeri pentru generațiile viitoare și sentimente de neputință.
Acest articol discută despre anxietatea ecologică, inclusiv despre ce este vorba, despre simptomele obișnuite și despre modul de identificare și gestionare a acesteia.
Ce este eco-anxietatea?
Cercetătorii au inventat termenul „anxietate ecologică” pentru a descrie anxietatea cronică sau severă legată de relația oamenilor cu mediul.
În 2017, Asociația Americană de Psihiatrie (APA) a descris anxietatea ecologică drept „o frică cronică de condamnare a mediului”.
Eco-anxietatea nu este în prezent listată în Manualul de diagnosticare și statistic al tulburărilor mentale (DSM-5), ceea ce înseamnă că medicii nu o consideră oficial o afecțiune diagnosticabilă.
Cu toate acestea, profesioniștii din domeniul sănătății mintale folosesc termenul eco-anxietate în domeniul ecopsihologiei, o ramură care se ocupă de relațiile psihologice ale oamenilor cu restul naturii și de modul în care acest lucru le afectează identitatea, bunăstarea și sănătatea.
Efectele imediate ale schimbărilor climatice - cum ar fi deteriorarea grupurilor comunitare, pierderea alimentelor și reducerea securității aprovizionării medicale - pot provoca daune acute sănătății mintale a oamenilor.
Impacturile treptate ale schimbărilor climatice, inclusiv creșterea din ce în ce mai mare a nivelului mării și modificările modelelor meteorologice, pot duce chiar la simptome cronice de sănătate mintală.
APA subliniază că un climat în schimbare poate afecta sănătatea mintală în mai multe moduri și se poate manifesta ca:
- traume și șoc
- tulburare de stres posttraumatic (PTSD)
- anxietate
- depresie
- abuz de substante
- agresiune
- sentimente reduse de autonomie și control
- sentimente de neputință, fatalism și frică
De exemplu, pierderea locurilor importante poate afecta unii oameni. Pierderea sau amenințarea la adresa securității locului de muncă sau a mijloacelor de trai poate avea, de asemenea, efecte semnificative asupra sănătății mintale.
Stresul cronic sau sever, indiferent de cauză, poate crește riscul apariției mai multor afecțiuni grave de sănătate. Aceasta include boli de inimă, hipertensiune arterială și depresie.
Cu anxietatea ecologică, oamenii pot prezenta și simptome generale de anxietate.
De unde vine?
Anxietatea cu privire la problemele de mediu poate proveni din experiența, riscul de a avea sau dragi persoane cu risc de condiții climatice extreme, inclusiv uragane, secete și incendii.
Acoperirea mass-media a distrugerii mediului poate fi copleșitoare, iar dovezile privind impactul negativ al oamenilor asupra mediului sunt în creștere. Evenimentele meteorologice extreme au alimentat războaie civile și proteste în masă, au afectat casele oamenilor și au distrus habitatele.
Apar dovezi științifice că oamenii încep să experimenteze anxietate extremă sau cronică, deoarece simt că nu pot controla problemele de mediu, în special schimbările climatice.
Pentru unii oameni, creșterea crizelor de mediu nu este doar frustrantă, înspăimântătoare și șocantă, ci și o sursă de anxietate constantă sau debilitantă.
De asemenea, oamenii se pot simți vinovați sau anxioși cu privire la impactul pe care comportamentul lor sau al generației lor îl poate avea asupra mediului și al generațiilor viitoare.
Pe cine afectează?
Daunele aduse mediului nu afectează în mod egal toți oamenii. Din acest motiv, unii oameni pot simți mai intens anxietatea în legătură cu problemele ecologice.
Unele părți ale lumii sunt mai vulnerabile la efectele vremii extreme, inclusiv comunitățile de coastă și zonele joase. În special, persoanele ale căror mijloace de trai depind de mediu - cum ar fi cele cu locuri de muncă în pescuit, turism și agricultură - sunt mai susceptibile de a fi afectate.
De asemenea, oamenii care trăiesc în comunități indigene se bazează adesea pe resurse naturale și tind să locuiască în zone geografice mai vulnerabile. Se pot confrunta cu frica de a pierde locuințe, mijloacele de trai sau moștenirea lor culturală, care pot fi dăunătoare pentru sentimentul lor de identitate, apartenență și simțul comunității.
Persoanele care lucrează în locuri de muncă în domeniul mediului sau ca prim-intervenție și lucrătorii din domeniul asistenței medicale de urgență ar putea fi, de asemenea, mai predispuse la anxietate ecologică.
Aceste grupuri se confruntă cu mai multe efecte asupra sănătății fizice și mentale cauzate de schimbările climatice și daunele aduse mediului.
Următoarele grupuri pot fi, de asemenea, mai susceptibile de a experimenta anxietatea ecologică:
- persoane strămutate și migranți forțați
- persoane cu condiții de sănătate mintală sau fizică preexistente
- persoanele cu statut socioeconomic inferior
- copii și adulți tineri
- vârstnici
De unde știu dacă am anxietate ecologică?
Este firesc ca o persoană să se simtă tristă, supărată, frustrată sau neajutorată în legătură cu lucrurile care par în afara controlului lor și este ușor să te simți descurajat de vești proaste despre mediu.
Nu există o definiție medicală a anxietății ecologice. Dacă o persoană este îngrijorată de faptul că îngrijorările sale legate de mediu interferează cu viața de zi cu zi, cu capacitatea sa de a lucra sau cu capacitatea de a se îngriji, ar trebui să discute cu un profesionist din domeniul sănătății mintale.
Un număr tot mai mare de psihologi și alți lucrători în domeniul sănătății mintale beneficiază de instruire cu privire la modul de a ajuta la detectarea și gestionarea temerilor legate de mediu și climă.
Cum să îl gestionezi
Deși rezolvarea problemelor de mediu se bazează pe schimbări societale, contribuții guvernamentale și corporații care își asumă responsabilitatea pentru contribuțiile lor la schimbările climatice, oamenii își pot gestiona de obicei propriile răspunsuri la problemele de mediu folosind o serie de strategii.
Câteva sfaturi pentru tratarea anxietății ecologice includ:
Luând măsuri
Oamenii pot constata că acțiunile pozitive pot ajuta la reducerea sentimentelor de anxietate și neputință. Ajutarea altora are beneficii psihologice bine stabilite.
Unele acțiuni pozitive pot include:
- vorbind cu alții despre bune practici de mediu
- voluntariat cu un grup de mediu
- luând alegeri mai ecologice, inclusiv reciclarea și urmarea unei diete durabile, cum ar fi consumul de carne și lactate mai puțin
Profesioniștii din domeniul sănătății mintale pot ajuta oamenii să identifice problemele care îi preocupă cel mai mult și să dezvolte un plan care să le permită să se simtă mai controlat asupra problemelor.
Educarea
Obținerea de informații exacte despre mediu poate împuternici comunitățile și le poate ajuta să se simtă pregătite și rezistente în cazul apariției unei crize.
Bazându-se pe informații inexacte sau lipsa de informații, poate fi dificilă înțelegerea și procesarea problemelor abstracte, cum ar fi schimbările climatice.
Prin urmare, oamenii pot găsi ușurare în a se educa pe probleme de mediu folosind informații de încredere și credibile.
Concentrându-se pe reziliență
Persoanele care se simt pozitive cu privire la capacitatea lor de a depăși stresul și traumele pot trata anxietatea mai bine decât persoanele cu mai puțină încredere în abilitățile lor de reziliență.
De exemplu, credința cuiva în propria reziliență poate reduce riscul de depresie și PTSD în urma dezastrelor naturale.
Pentru a spori auto-reziliența, APA recomandă:
- încurajarea relațiilor de îngrijire, încredere care oferă sprijin și încurajare
- nevăzând problemele ca fiind de nerezolvat
- realizarea obiectivelor realizabile și deplasarea constantă către ele
- privind problemele într-un context mai larg
- practicând o bună îngrijire de sine și concentrându-se pe o imagine de sine pozitivă
- păstrarea legăturilor personale cu locurile și legăturile culturale atunci când este posibil
- evitând izolarea și încercând să se conecteze cu oameni cu aceeași idee
Încercând să rămân optimist
A avea un grad sănătos de optimism poate ajuta o persoană să crească și să se adapteze după ce a experimentat evenimente stresante, cum ar fi dezastrele naturale. Oamenii care încearcă să reformuleze lucrurile într-un mod pozitiv pot constata că acest lucru îi ajută să trateze mai bine anxietatea.
Gândirea pozitivă poate ajuta, de asemenea, la ruperea ciclurilor negative de gândire asociate cu anxietatea cronică sau severă.
Promovarea unei legături mai puternice cu natura
A petrece mai mult timp în aer liber sau cu natura poate ajuta la atenuarea eco-anxietății, încurajând o conexiune personală pozitivă cu mediul.
Unii oameni chiar recomandă păstrarea unei pietre, crenguțe, flori uscate sau alt obiect natural la care pot privi și atinge atunci când se simt deconectați sau copleșiți. Acest lucru poate funcționa într-un mod similar cu tehnicile de bază pe care unii profesioniști din domeniul sănătății mintale le recomandă pentru gestionarea anxietății.
Devenind activ
Exercițiile fizice regulate pot ajuta la reducerea majorității tipurilor de anxietate.
Mersul pe jos, alergatul sau mersul pe bicicletă în loc de a utiliza surse de tranzit pe bază de combustibili fosili, atunci când sunt realiste și sigure, încurajează exercițiile fizice frecvente și reduc emisiile individuale de gaze cu efect de seră.
Persoanele care merg cu bicicleta în mod regulat sau merg pe jos la serviciu par, de asemenea, să experimenteze niveluri mai scăzute de stres de navetă.
Știind când să te deconectezi
Fără să-și dea seama, oamenii pot fi foarte influențați de informațiile pe care le văd în fiecare zi în mass-media, politică, publicitate și pe platformele de socializare. Vederea acestor informații repetate poate provoca stres, mai ales dacă este inexactă, părtinitoare sau prezentată într-un anumit mod.
Deși oamenii pot beneficia de educarea lor despre problemele de mediu, expunerea la o cantitate copleșitoare de informații sau la o mulțime de informații de încredere poate crea anxietate.
Reevaluarea surselor de informații despre mediu sau reducerea sau deconectarea de la sursele media, cel puțin temporar, poate contribui la reducerea nivelului imediat de stres.
La un medic
Un număr tot mai mare de profesioniști din domeniul sănătății mintale beneficiază de instruire pentru a ajuta oamenii să își gestioneze relația cu natura și să facă față problemelor moderne de mediu.
Persoanele cu anxietate ecologică severă sau anxietate care nu răspunde la sfaturile de gestionare la domiciliu pot avea nevoie de ajutor profesional pentru a-și gestiona anxietatea.
Pentru a obține ajutor profesional pentru anxietatea ecologică, o persoană poate discuta cu un medic de familie sau cu un alt lucrător din domeniul sănătății care poate oferi îndrumări despre cum să se conecteze cu un profesionist adecvat în sănătate mintală.
Alianța Psihologiei Climei oferă sprijin individual și de grup pentru persoanele care se confruntă cu anxietate ecologică, plus educație pentru terapeuți și consilieri, inclusiv trei sesiuni gratuite față în față prin telefon sau Skype.
rezumat
În prezent, eco-anxietatea nu este un diagnostic medical oficial. Profesioniștii din domeniul sănătății mintale îl pot descrie, în schimb, ca pe un sentiment cronic al condamnării mediului, de obicei bazat pe sentimentele de neputință în ceea ce privește daunele aduse mediului sau schimbările climatice.
O persoană poate fi capabilă să amelioreze această formă de anxietate folosind metode de coping sau solicitând consiliere profesională, în special de la un profesionist instruit în psihologia climei.
