Ce să știți despre tulburarea de anxietate socială

Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune de sănătate mintală caracterizată de teama de a fi urmărită sau judecată de alții în situații sociale.

Tulburarea de anxietate socială este cunoscută și sub numele de fobie socială. Anxietatea este o frică care apare în așteptarea unui eveniment, iar o fobie este o frică irațională față de anumite obiecte sau situații.

Institutul Național de Sănătate Mental raportează că 12,1% dintre adulții din Statele Unite suferă de tulburări de anxietate socială la un moment dat în viața lor. Este mai frecvent la femele decât la bărbați.

Cu toate acestea, tulburarea de anxietate socială este tratabilă. Terapia vorbitoare, terapia comportamentală cognitivă (TCC) și medicamentele pot ajuta oamenii să-și depășească simptomele.

Acest articol oferă o imagine de ansamblu asupra tulburării de anxietate socială, inclusiv simptomele, cauzele, diagnosticul și tratamentul acesteia.

Ce este tulburarea de anxietate socială?

Hinterhaus Productions / Getty Images

Persoanele cu tulburare de anxietate socială se tem sau sunt anxioase de anumite situații sociale din cauza fricii de judecată negativă, jenă sau respingere.

Deși o anumită anxietate este obișnuită în situații sociale, cum ar fi atunci când susțineți o prezentare sau mergeți la o întâlnire, tulburarea de anxietate socială se referă la anxietatea intensă, care afectează viața profesională sau personală și durează cel puțin 6 luni.

Persoanele cu tulburări de anxietate socială se pot simți îngrijorate de apariția anxioasă, cum ar fi roșeață sau tremurături, sau de faptul că alții cred că sunt incomode sau neinteligente. Mulți oameni au, de asemenea, simptome fizice puternice, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, senzația de rău sau transpirația.

Deși persoana poate recunoaște că frica lor este excesivă, anxietatea se simte adesea copleșitoare și scăpată de sub control.

Declanșatorii anxietății sociale variază între oameni, dar ar putea include:

• întâlnirea cu persoane necunoscute
• vorbind cu oamenii la serviciu sau la școală
• fiind chemat să vorbească în clasă
• trebuind să vorbească cu un casier dintr-un magazin
• folosind o toaletă publică
• fiind văzut când mănâncă sau bea
• trebuind să performeze în fața altora

Mulți oameni cu această afecțiune nu caută tratament, crezând că este doar o parte a personalității lor. În schimb, pot solicita ajutor pentru probleme conexe, cum ar fi depresia sau consumul de substanțe.

Simptome

Tulburarea de anxietate socială are multe efecte asupra corpului și minții, provocând simptome fizice, emoționale și comportamentale.

Simptomele tind să apară în anumite situații sociale și pot include:

• simptome fizice, cum ar fi roșeață, transpirație, tremurături, greață, creșterea frecvenței cardiace și mintea „devine goală”
• sentimente de panică sau atacuri de panică
• o teamă de a experimenta anxietate sau de a părea anxios în fața celorlalți
• o teama intensa de judecata din partea celorlalti
• sentimente de frică sau teamă în situații cu alte persoane, în special străini
• simțindu-vă foarte conștient de sine, jenat sau incomod în fața celorlalți
• având dificultăți de vorbire
• evitând situațiile care ar putea declanșa anxietate
• o postură rigidă a corpului și o voce blândă în timpul interacțiunilor sociale
• dificultăți în stabilirea sau menținerea contactului vizual
• sensibilitate la critici, stima de sine scăzută și vorbire de sine negativă

Aceste simptome pot perturba foarte mult viața de zi cu zi, cum ar fi școala, munca și relațiile. Fără tratament, persoana nu își poate atinge potențialul la școală sau la serviciu, deoarece poate evita participarea la sarcini de grup, vorbirea în fața grupurilor sau primirea unei promoții.

Când este severă sau cronică, anxietatea socială poate duce la dezvoltarea altor afecțiuni, cum ar fi depresia sau tulburările de consum de substanțe.

La copii, simptomele apar în interacțiunile atât cu adulții, cât și cu colegii. Sentimentele lor de anxietate pot apărea ca:

• plângând
• aruncând crăpături
• congelare
• agățat de un părinte sau îngrijitor
• micșorându-se
• nevorbind în situații sociale

Tratament

Diverse opțiuni de tratament pot ajuta oamenii să-și gestioneze simptomele, să câștige încredere și să-și depășească anxietatea.

Fără tratament, totuși, tulburarea de anxietate socială poate persista pe tot parcursul vieții - deși se poate simți mai bine sau mai rău în anumite momente.

Profesioniștii din domeniul sănătății vor recomanda, de obicei, tratament cu psihoterapie, medicamente sau ambele. Secțiunile de mai jos vor analiza aceste opțiuni mai detaliat.

Psihoterapie

Psihoterapia sau terapia vorbitoare îi ajută pe oameni să-și înțeleagă experiențele și să dezvolte metode eficiente de coping.

Există multe tipuri de psihoterapie, inclusiv:

• CBT
• terapie interpersonală
• terapie psihodinamică
• terapie de familie

TCC este un tratament obișnuit. Acesta își propune să ajute persoana să recunoască și să schimbe gândurile sau convingerile negative despre situațiile sociale. De asemenea, își propune să schimbe comportamentele sau reacțiile oamenilor la situații care declanșează anxietate.

TCC poate ajuta o persoană să recunoască faptul că propriile gânduri, nu cele ale altora, pot determina modul în care reacționează și se comportă.

Terapia expunerii sau expunerea cognitivă poate, de asemenea, ajuta. Cu această abordare, persoana lucrează treptat până în fața situațiilor de care se tem cu un terapeut și într-un mediu sigur.

Medicamente

O serie de medicamente pot ajuta oamenii să gestioneze simptomele tulburării de anxietate socială.

Cele trei tipuri principale sunt medicamentele antianxietate, antidepresivele și beta-blocantele. Secțiunile de mai jos vor analiza aceste opțiuni mai detaliat.

Antidepresive

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, pe care oamenii îi utilizează în principal ca antidepresive, pot ajuta și la simptomele tulburării de anxietate socială. Poate dura câteva săptămâni sau luni pentru a intra în vigoare.

Câteva exemple includ:

• paroxetină (Paxil, Paxil CR)
• sertralină (Zoloft)
• fluoxetină (Prozac, Sarafem)

De asemenea, pot ajuta inhibitorii recaptării serotoninei-norepinefrinei, care sunt o altă clasă de antidepresive.

Câteva exemple includ:

• venlafaxină (Effexor, Effexor XR)
• desvenlafaxină (Pristiq)
• duloxetină (Cymbalta)

Medicamente anti-anxietate

Medicamentele anti-anxietate acționează rapid pentru a reduce simptomele anxietății, dar medicii le vor recomanda de obicei ca soluție pe termen scurt, deoarece pot crea dependență.

Benzodiazepinele sunt o clasă obișnuită de medicamente anti-anxietate. Câteva exemple dintre acestea includ alprazolam (Xanax) și clonazepam (Klonopin).

În 2020, Food and Drug Administration (FDA) și-a consolidat avertismentul cu privire la benzodiazepine. Utilizarea acestor medicamente poate duce la dependență fizică, iar retragerea poate pune viața în pericol. Combinarea lor cu alcool, opioide și alte substanțe poate duce la moarte. Este esențial să urmați instrucțiunile medicului atunci când utilizați aceste medicamente.

Beta-blocante

Beta-blocantele ajută la blocarea efectelor fizice ale anxietății, cum ar fi transpirația, tremurăturile și bătăile rapide ale inimii. Acestea fac acest lucru blocând efectele stimulante ale adrenalinei.

De obicei, medicii prescriu aceste medicamente pentru situații specifice, cum ar fi nevoirea de a face o prezentare, dar nu pentru un tratament continuu.

Sfaturi pentru depășirea anxietății

Anxietatea socială este o experiență extrem de individuală. Sfaturile care ajută o persoană pot fi mai puțin utile pentru alta. Din acest motiv, poate fi util să încercați diverse metode pentru a afla ce funcționează cel mai bine.

Următoarele sfaturi pot ajuta oamenii să depășească anxietatea în situații sociale.

Creșteți situațiile sociale treptat

Persoanele cu tulburare de anxietate socială evită adesea situațiile sociale în care își pot declanșa sentimentele de anxietate. Deși acest lucru reduce anxietatea pe termen scurt, evitarea poate agrava anxietatea pe termen lung.

Dacă este posibil - și cu ajutorul unui terapeut, dacă este necesar - persoana își poate crește treptat expunerea la situațiile de care se tem. Acest lucru le creează spațiu pentru a avea o experiență pozitivă cu situația.

A avea experiențe sociale pozitive poate spori încrederea unei persoane și îi poate reduce anxietatea sau o poate asigura că o poate depăși.

Ia-ți timp să te relaxezi

Angajarea în activități de stimulare a dispoziției eliberează substanțe chimice care se simt bine în creier, care pot ameliora stresul și pot face o persoană să se simtă mai bine în legătură cu sentimentele sale de anxietate.

Înainte de a intra într-o situație socială care se simte înfricoșătoare, încercați să faceți ceva relaxant sau plăcut, cum ar fi să ascultați muzică, să citiți, să jucați un joc video sau să meditați.

Reîncadrați-vă gândurile

Dacă o persoană ține ideea că este timidă, aceasta va consolida anxietatea actuală legată de a vorbi cu oamenii sau de a fi în public. Gândurile alimentează tiparele de comportament.

O tehnică legată de TCC implică îndrumarea oamenilor prin procesul de reîncadrare. Scrierea acestor procese de gândire poate ajuta.

De exemplu, „Sunt o persoană timidă” poate deveni „M-am comportat ca o persoană timidă la adunare”. Poate ajuta persoana să știe că poate schimba modul în care se percepe pe sine și modul în care simte că alții o văd.

Evitați să vă bazați pe alcool

Utilizarea alcoolului și a altor substanțe poate reduce anxietatea pe termen scurt, dar poate agrava anxietatea în timp și poate duce la dependență sau tulburări de consum de substanțe.

Aflați despre sfaturi pentru depășirea anxietății sociale aici.

Diagnostic

Un medic poate pune întrebări despre istoricul medical al persoanei și poate efectua un examen fizic pentru a exclude orice cauză fizică a simptomelor sale. Apoi, pot trimite persoana la un profesionist din domeniul sănătății mintale.

Un profesionist din domeniul sănătății mintale va întreba persoana despre simptomele sale, inclusiv când apar, cât de des apar și când au început.

Clinicienii folosesc Manualul de diagnosticare și statistic al tulburărilor mentale, ediția a cincea pentru a diagnostica stările de sănătate mintală, inclusiv tulburarea de anxietate socială.

Criteriile de diagnostic pentru această afecțiune includ:

• a avea o teamă persistentă cu privire la una sau mai multe situații sociale care ar putea implica controlul celorlalți (cum ar fi conversațiile, interacțiunile sociale, a fi observat sau a efectua în fața altora)
• teama de a acționa într-un mod pe care alții îl vor judeca negativ sau care ar putea duce la respingere sau la ofensare (cum ar fi teama de a părea anxios sau de a face ceva jenant)
• evitând situațiile care ar putea provoca sentimente de anxietate
• care prezintă simptome care persistă timp de 6 luni sau mai mult, cauzează suferință semnificativă sau afectează munca, viața socială sau alte domenii cheie ale persoanei

Cauze și factori de risc

Cauzele tulburării de anxietate socială sunt complexe. Este probabil să implice o combinație de factori genetici și de mediu.

Tulburarea de anxietate socială începe de obicei la începutul vieții, în timpul adolescenței sau adolescenței unei persoane, dar poate afecta persoanele de toate vârstele. Condiția este mai frecventă la femei decât la bărbați.

Cauzele posibile și factorii de risc includ:

• Genetica: tulburările de anxietate pot apărea în familii, deci poate exista o componentă genetică în joc.
• Evenimente adverse din viață: evenimente stresante sau traumatice - cum ar fi abuzul, violența, moartea unei persoane dragi sau o boală prelungită - pot crește riscul unei tulburări de anxietate. Hărțuirea, umilirea sau respingerea anterioară pot crește, de asemenea, riscul.
• Stiluri parentale: unele surse sugerează că părinții supraprotectori pot crește riscul de anxietate socială al copilului.

Complicații

Tulburarea de anxietate socială este tratabilă. Fără tratament, însă, poate fi debilitant.

Simptomele tulburării de anxietate socială pot perturba în mod semnificativ munca și viața socială a persoanei și pot duce la o lipsă de sprijin social, realizări scăzute la locul de muncă și în alte domenii, o calitate redusă a relațiilor și o calitate a vieții redusă.

Tulburarea de anxietate socială este asociată cu alte probleme de sănătate mintală, inclusiv stima de sine scăzută, depresia, utilizarea abuzivă a substanțelor și ideea de sinucidere.

Cu un tratament adecvat, este posibil să se reducă simptomele tulburării de anxietate socială, care pot îmbunătăți foarte mult calitatea vieții.

Prevenirea sinuciderii

Dacă cunoașteți pe cineva cu risc imediat de auto-vătămare, sinucidere sau rănirea altei persoane:

• Puneți întrebarea dificilă: „Vă gândiți la sinucidere?”
• Ascultă persoana fără judecată.
• Sunați la 911 sau la numărul de urgență local sau trimiteți un mesaj de vorbire la 741741 pentru a comunica cu un consilier de criză instruit.
• Rămâneți cu persoana respectivă până când ajunge ajutorul profesional.
• Încercați să îndepărtați orice arme, medicamente sau alte obiecte potențial dăunătoare.

Dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți aveți gânduri de sinucidere, o linie telefonică de prevenire vă poate ajuta. Linia Națională de Prevenire a Suicidului este disponibilă 24 de ore pe zi la 800-273-8255. În timpul unei crize, persoanele cu deficiențe de auz pot suna la 800-799-4889.

Faceți clic aici pentru mai multe linkuri și resurse locale.

rezumat

Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune relativ comună de sănătate mintală. Simptomele includ o teamă intensă față de anumite situații sociale, o teamă de ridicol și o dorință puternică de a evita situațiile sociale.

Când este severă sau fără tratament, afecțiunea poate fi debilitantă. Cu toate acestea, cu o intervenție eficientă - care ar putea include terapii de vorbire, medicamente sau ambele - oamenii își pot îmbunătăți foarte mult calitatea vieții.