Tratamentul excesiv al diabetului pune serios în pericol sănătatea

Persoanele cu diabet, în special cele cu diabet zaharat de tip 1, pot avea un risc crescut de hipoglicemie (glicemie scăzută) dacă primesc prea multă terapie pentru scăderea glucozei. Noi cercetări avertizează acum că multe persoane cu diabet se confruntă cu acest risc.

Mulți oameni primesc un tratament prea intensiv pentru diabet.

În 2018, Știri medicale astăzi a raportat într-un studiu de avertizare că multe persoane cu diabet zaharat de tip 2 ar putea supra-supraveghea nivelul de glucoză, ceea ce poate duce la utilizarea necorespunzătoare a testelor și furnizarea deșeurilor.

Acum, noi cercetări de la Clinica Mayo din Rochester, MN, avertizează că Statele Unite se confruntă cu o problemă mult mai periculoasă: tratamentul excesiv al diabetului.

Potrivit lucrării de studiu - care apare acum în jurnal Procedurile clinicii Mayo - mulți oameni primesc prea multă terapie pentru scăderea glucozei.

Aceasta crește riscul unei persoane de hipoglicemie sau de niveluri anormal de scăzute de zahăr din sânge.

„Hipoglicemia, sau scăderea glicemiei, este unul dintre cele mai frecvente efecte adverse grave ale terapiei cu diabet, provocând atât prejudicii imediate cât și pe termen lung [persoanelor] care o experimentează”, explică cercetătorul principal dr. Rozalina McCoy.

„Hipoglicemia severă, definită de necesitatea unei alte persoane de a ajuta pacientul să trateze și să pună capăt evenimentului lor hipoglicemiant, este asociată cu un risc crescut de deces, boli cardiovasculare, tulburări cognitive, căderi și fracturi și o calitate slabă a vieții”, adaugă ea.

Cercetătorii au descoperit că în SUA, persoanele cu diabet primesc adesea mult mai multe medicamente decât ar fi nevoie de nivelul lor de hemoglobină A1C. Nivelurile de hemoglobină A1C sunt nivelurile medii de zahăr din sânge ale unei persoane pe o perioadă de aproximativ 3 luni.

În cohorta pe care au studiat-o, acest lucru a dus la 4.774 de internări în spital și 4.804 de vizite în secția de urgență în decurs de 2 ani.

Foarte important, aceste cifre reprezintă o subestimare amplă a adevăratului domeniu al evenimentelor hipoglicemice induse de supra-tratament, avertizează dr. McCoy.

Milioane de oameni primesc prea multă terapie

Cercetătorii au folosit datele din perioada 2011–2014 din sondajul național de examinare a sănătății și nutriției, precum și informații din Depozitul de date OptumLabs.

Primul pas al echipei a fost să estimeze cât de frecventă a fost terapia intensivă de scădere a glucozei în SUA, utilizând datele anchetei de examinare a sănătății și nutriției naționale.

Aceștia au definit „terapia intensivă” ca luând un tip de medicament pentru a atinge nivelurile de hemoglobină A1C de 5,6% sau mai puțin, sau luând două sau mai multe tipuri de medicamente pentru a atinge niveluri de hemoglobină A1C de 5,7 până la 6,4%.

Apoi, au folosit informații de la OptumLabs Data Warehouse pentru a estima câte persoane cu diabet au vizitat un departament de urgență sau spital din cauza hipoglicemiei legate de un tratament excesiv intens.

Echipa a stabilit că 10,7 milioane de adulți non-gravidați cu diabet au avut niveluri de hemoglobină A1C în cadrul nivelurilor recomandate (sub 7%). Dintre aceștia, însă, aproape 22% au primit terapie intensivă de scădere a glucozei.

Aceasta înseamnă că până la 2,3 milioane de persoane cu diabet au primit un tratament excesiv intens între 2011 și 2014 în SUA, au descoperit cercetătorii.

Acest lucru a fost indiferent dacă au avut sau nu profiluri clinice complexe, cum ar fi:

  • fiind în vârstă de 75 de ani sau peste
  • fiind limitat în două sau mai multe activități zilnice, inclusiv să mănânci sau să te îmbraci și să mergi din cameră în cameră
  • având un diagnostic de boală renală în stadiul final
  • având trei sau mai multe afecțiuni cronice

Potrivit studiului, 32,3% din cei 10,7 milioane de persoane din cohortă aveau profiluri clinice complexe. Cu toate acestea, acest lucru nu pare să aibă vreo legătură cu faptul dacă o persoană a primit sau nu tratament intensiv pentru diabet.

„Persoanele în vârstă și altele pe care le considerăm complexe din punct de vedere clinic sunt mai expuse riscului de a dezvolta hipoglicemie, precum și de a experimenta alte evenimente adverse din cauza tratamentului intensiv sau suprasolicitat”, notează dr. McCoy.

„Totuși, în același timp, este puțin probabil ca acești [oameni] să beneficieze de o terapie intensivă, mai degrabă decât de un control glicemic moderat”, notează ea.

„Atunci când dezvoltăm un plan de tratament al diabetului, obiectivul nostru ar trebui să fie maximizarea beneficiilor, reducând în același timp daunele și sarcina tratamentului.”

Dr. Rozalina McCoy

Tratamentul excesiv la fel de dăunător ca tratamentul insuficient

Cercetătorii explică faptul că, în prezent, majoritatea factorilor de decizie politică și profesioniștii din domeniul sănătății se angajează să controleze hiperglicemia (niveluri ridicate de zahăr din sânge) și să reducă cazurile de subtratament.

Cu toate acestea, observă dr. McCoy, trebuie să existe și o mai mare conștientizare a pericolelor tratamentului excesiv.

„Trebuie să aliniem regimurile și obiectivele de tratament cu situația clinică, starea de sănătate, situația psihosocială și realitatea vieții de zi cu zi a fiecărui pacient, pentru a ne asigura că îngrijirea este în concordanță cu obiectivele, preferințele și valorile lor”, sfătuiește ea.

„În timp ce unele episoade de hipoglicemie pot fi inevitabile, mai ales dacă sunt cauzate de factori de risc nemodificabili, cum ar fi necesitatea terapiei cu insulină, altele pot fi prevenite, ca în cazul tratamentului excesiv”, explică dr. Mc Coy.

Ea spune că, în viitor, este important ca furnizorii de servicii medicale să atingă un echilibru în recomandările pe care le transmit pacienților lor cu diabet.

„Este important nu numai să ne asigurăm că nu ne subtratăm pacienții cu diabet, ci și că nu-i supra-tratăm, deoarece atât subtratamentul, cât și supra-tratamentul pot dăuna pacienților noștri”, subliniază dr. McCoy.

none:  statine hiperactiv - vezica urinara (oab) psoriazis