Tot ce trebuie să știți despre cerebel

Cerebelul este o parte a creierului care joacă un rol vital în practic toate mișcările fizice.

Această parte a creierului ajută o persoană să conducă, să arunce o minge sau să meargă prin cameră. Cerebelul ajută, de asemenea, persoanele cu mișcarea și vederea ochilor.

Problemele cu cerebelul sunt rare și implică în mare parte dificultăți de mișcare și coordonare.

Acest articol explică anatomia, funcțiile și posibile tulburări ale cerebelului. De asemenea, va oferi sfaturi despre păstrarea sănătății creierului.

Anatomie

Cerebelul este vital pentru coordonarea mișcării.

Creierul este extrem de complex, dar este, la nivel de bază, împărțit în creier, trunchi cerebral și cerebel.

Cerebrul participă la nivelurile superioare de gândire și acțiune. Patru lobi sau secțiuni alcătuiesc cerebrul și fiecare îndeplinește o sarcină diferită.

Patru lobi cerebrali

Lobul frontal se află în partea din față și în partea de sus a creierului. Este responsabil pentru cele mai înalte niveluri de gândire și comportament uman, cum ar fi planificarea, judecata, luarea deciziilor, controlul impulsurilor și atenția.

Lobul parietal se află în spatele lobului frontal. Acest lob preia informații senzoriale și ajută o persoană să-și înțeleagă poziția în mediul său.

Lobul temporal se află în partea inferioară a creierului. Acest lob are legături puternice cu memoria vizuală, limbajul și emoția.

În cele din urmă, lobul occipital este situat în partea din spate a creierului. Lobul occipital procesează aportul vizual din ochi.

Trunchiul cerebral și cerebelul

Cerebelul și trunchiul cerebral însoțesc cerebrul în promovarea funcției fizice și mentale complete.

Trunchiul cerebral gestionează funcțiile automate vitale, cum ar fi respirația, circulația, somnul, digestia și înghițirea. Acestea sunt procesele involuntare controlate de sistemul nervos autonom.

Trunchiul cerebral controlează și reflexele.

Funcţie

Cerebelul este zona din spatele și fundul creierului, în spatele trunchiului cerebral. Cerebelul are mai multe funcții legate de mișcare și coordonare, inclusiv:

  • Menținerea echilibrului: cerebelul are senzori speciali care detectează schimbările de echilibru și mișcare. Trimite semnale pentru ca organismul să se regleze și să se miște.
  • Mișcarea de coordonare: Majoritatea mișcărilor corpului necesită coordonarea mai multor grupuri musculare. Cerebelul acționează acțiunile musculare, astfel încât corpul să se poată mișca lin.
  • Viziune: cerebelul coordonează mișcările ochilor.
  • Învățarea motorie: cerebelul ajută corpul să învețe mișcări care necesită practică și reglaj fin. De exemplu, cerebelul joacă un rol în învățarea de a merge cu bicicleta sau de a juca un instrument muzical.
  • Alte funcții: Cercetătorii consideră că cerebelul are un anumit rol în gândire, inclusiv prelucrarea limbajului și a dispoziției. Cu toate acestea, descoperirile cu privire la aceste funcții nu au primit încă explorări complete.

Tulburări

Ca urmare a relației strânse dintre cerebel și mișcare, cele mai frecvente semne ale unei tulburări cerebeloase implică o perturbare a controlului muscular.

Simptomele sau semnele includ:

  • lipsa controlului și coordonării musculare
  • dificultăți la mers și mobilitate
  • vorbire neclară sau dificultăți de vorbire
  • mișcări anormale ale ochilor
  • dureri de cap

Există multe tulburări ale cerebelului, inclusiv:

  • accident vascular cerebral
  • sângerări cerebrale
  • toxine
  • anomalii genetice
  • infecţie
  • cancer

Ataxia

Principalul simptom al disfuncției cerebelului este ataxia.

Ataxia este o pierdere a coordonării și controlului muscular. O problemă de bază cu cerebelul, cum ar fi un virus sau o tumoare cerebrală, poate provoca aceste simptome.

Pierderea coordonării este adesea primul semn de ataxie, iar dificultățile de vorbire urmează la scurt timp.

Alte simptome includ:

  • vedere încețoșată
  • dificultate la inghitire
  • oboseală
  • dificultăți cu un control muscular precis
  • schimbări de dispoziție sau de gândire

Mai mulți factori pot provoca ataxie, inclusiv:

  • gene
  • otrăvește leziunile creierului
  • accident vascular cerebral
  • tumori
  • lovitură la cap
  • scleroză multiplă
  • paralizie cerebrală
  • varicela si alte infectii virale

Uneori, ataxia este reversibilă atunci când cauza de bază este tratabilă. În alte cazuri, ataxia se rezolvă fără tratament.

Tulburări de ataxie

Ataxia poate afecta grav mobilitatea.

Tulburările de ataxie sunt condiții degenerative. Ele pot fi fie genetice, fie sporadice.

O mutație genetică provoacă ataxie genetică sau ereditară. Există mai multe mutații și tipuri diferite.

Aceste tulburări sunt rare și chiar și cel mai frecvent tip, ataxia lui Friedreich, afectează doar 1 din 40.000 de persoane.

Medicul va diagnostica ataxia lui Friedreich după ce a exclus o serie de alte cauze. Testarea genetică poate identifica afecțiunea, care apare de obicei în copilărie.

Ataxia sporadică este un grup de tulburări degenerative ale mișcării pentru care nu există dovezi ale moștenirii. Această afecțiune progresează de obicei încet și se poate transforma în atrofie multiplă a sistemului.

Prezintă o serie de simptome, inclusiv:

  • lesin
  • probleme cu ritmul cardiac
  • disfuncție erectilă
  • pierderea controlului vezicii urinare

Aceste tulburări se agravează de obicei în timp. Nu există un tratament specific pentru calmarea sau rezolvarea simptomelor, cu excepția cazurilor de ataxie în care cauza este un deficit de vitamina E.

Există mai multe dispozitive care pot ajuta persoanele cu ataxie ireversibilă, cum ar fi bastoanele și computerele specializate pentru a sprijini mobilitatea, vorbirea și controlul muscular precis.

Ataxia cauzată de toxine

Cerebelul este vulnerabil la otrăvuri, inclusiv la alcool și la anumite medicamente eliberate pe bază de rețetă.

Aceste otrăvuri afectează celulele nervoase din cerebel, ducând la ataxie.

Următoarele toxine pot provoca ataxie:

  • alcool
  • medicamente, în special barbiturice și benzodiazepine
  • metale grele, inclusiv mercurul și plumbul
  • solvenți, cum ar fi diluanții de vopsea

Tratamentul și timpul de recuperare așteptat depind de toxina implicată și de gradul de afectare a creierului.

Ataxia virală

Un virus poate provoca ataxie.

Această tulburare se numește ataxie cerebeloasă acută și apare cel mai frecvent la copii. Ataxia este o complicație rară a virusului varicelei.

Alți viruși asociați cu ataxia cerebeloasă acută sunt virusul Coxsackie, Epstein-Barr și HIV. Boala Lyme, o infecție bacteriană, ar putea provoca, de asemenea, afecțiunea.

Nu există tratament pentru ataxia virală. De obicei, se rezolvă în câteva luni, odată ce infecția virală dispare.

Ataxia cauzată de accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral este un cheag sau sângerare în orice parte a creierului. Cerebelul este un loc mai puțin frecvent pentru accident vascular cerebral decât cerebrul, dar poate să apară totuși acolo.

Un cheag sau sângerare în cerebel poate provoca următoarele:

  • ataxie
  • durere de cap
  • ameţeală
  • greaţă
  • vărsături

Tratarea accidentului vascular cerebral poate rezolva ataxia. Terapia ocupațională și fizică poate ajuta la gestionarea oricăror daune permanente.

Tumora din cerebel

Tumorile sunt celule anormale care pot să crească în creier sau să migreze acolo dintr-o altă parte a corpului. Aceste tumori pot fi benigne și nu se răspândesc prin corp. Tumorile maligne cresc și se răspândesc, ducând la cancer.

Simptomele unei tumori în cerebel includ:

  • o durere de cap
  • vărsături fără greață
  • ataxie
  • dificultăți de coordonare

Diagnosticul și tratamentul vor varia în funcție de vârstă, starea generală de sănătate, evoluția bolii, perspectivele potențiale și alți factori.

Protecţie

Purtarea unei căști sau cască în prezența posibilelor pericole de siguranță este importantă pentru prevenirea leziunilor cerebrale.

Păstrarea sănătății generale a creierului este cea mai bună modalitate de a evita deteriorarea cerebelului.

Reducerea riscului de accident vascular cerebral, leziuni cerebrale și expunerea la otrăvuri poate ajuta la prevenirea unor forme de ataxie.

  • Renunțarea la fumat: Fumatul crește riscul de accident vascular cerebral prin îngroșarea sângelui și creșterea tensiunii arteriale.
  • Limitarea consumului de alcool: Cantități mari de alcool pot deteriora cerebelul. Alcoolul crește, de asemenea, tensiunea arterială, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral.
  • Exercițiu: activitatea fizică regulată aduce beneficii inimii și vaselor de sânge și reduce riscul de accident vascular cerebral. Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) recomandă 2,5 ore de exerciții pe săptămână.
  • Protejarea capului: Purtarea centurilor de siguranță, a căștilor și repararea pericolelor de siguranță în casă reduc riscul de vătămare a creierului. Oamenii ar trebui să ia măsuri pentru a preveni căderile. Părinții ar trebui, de asemenea, să se asigure că copiii nu au acces la balcoane sau la scări de incendiu.
  • Evitați manipularea plumbului: companiile de construcții nu mai folosesc plumb, dar casele mai vechi ar putea avea țevi de plumb și vopsea. Oamenii ar trebui să păstreze casele curate de praful care ar putea conține plumb și să împiedice copiii să se joace în sol.

Consultarea și gestionarea periodice pot ajuta la limitarea restricțiilor fizice ale ataxiei genetice.

Î:

De ce este atât de important cerebelul?

A:

În timp ce cerebelul nu generează activitate motorie, este responsabil pentru coordonarea acestuia.

De exemplu, cerebelul tău nu îți face picioarele să se miște într-o mișcare de mers, dar îți instruiește picioarele cum să-ți menții mișcarea de mers echilibrată, astfel încât să poți merge pe o linie dreaptă.

De asemenea, mulți oameni de știință cred acum că cerebelul contribuie la reglarea afecțiunii, emoțiilor și comportamentului tău.

Cerebelul este necesar pentru a organiza funcțiile altor părți ale creierului.

J. Keith Fisher, M.D. Răspunsurile reprezintă opiniile experților noștri medicali. Tot conținutul este strict informativ și nu trebuie considerat sfatul medicului.

none:  endometrioza asistență medicală - moașă stomatologie