Ce să știți despre bolile cerebrovasculare
Boala cerebrovasculară se referă la un grup de afecțiuni, boli și tulburări care afectează vasele de sânge și alimentarea cu sânge a creierului.
Dacă un blocaj, malformație sau hemoragie împiedică celulele creierului să obțină suficient oxigen, pot rezulta leziuni ale creierului.
Boala cerebrovasculară se poate dezvolta dintr-o varietate de cauze, inclusiv ateroscleroza, în care arterele devin înguste; tromboză sau cheag de sânge arterial embolic, care este un cheag de sânge într-o arteră a creierului; sau tromboza venoasă cerebrală, care este un cheag de sânge într-o venă a creierului.
Bolile cerebrovasculare includ accident vascular cerebral, atac ischemic tranzitor (TIA), anevrism și malformație vasculară.
În Statele Unite, boala cerebrovasculară este a cincea cea mai frecventă cauză de deces. În 2017, a provocat 44,9 decese la 100.000 de persoane sau 146.383 de decese în total.
Cu toate acestea, oamenii pot lua măsuri pentru a-și reduce șansele de a dezvolta boli cerebrovasculare. În acest articol, explicăm simptomele, tipurile și tratamentele pentru aceste probleme grave de sănătate și cum să le prevenim.
Simptome
Simptomele bolii cerebrovasculare depind de localizarea blocajului și de impactul acestuia asupra țesutului cerebral.
Diferite evenimente pot avea efecte diferite, dar simptomele comune includ:
- o durere de cap severă și bruscă
- paralizia unei părți a corpului sau hemiplegie
- slăbiciune pe o parte, cunoscută și sub numele de hemipareză
- confuzie
- dificultăți de comunicare, inclusiv vorbire neclară
- pierzând vederea pe o parte
- pierderea echilibrului
- devenind inconștient
Intervenții de urgență
American Stroke Association încurajează cunoașterea publică a F.A.S.T. acronim ca ajutor în recunoașterea semnelor de avertizare ale accidentului vascular cerebral și acționarea rapidă asupra acestora:
- Fața căzută
- Slăbiciunea brațului
- Dificultate de vorbire
- E timpul să sunați la 911
O asistență medicală urgentă este esențială dacă cineva prezintă simptome ale unui atac cerebrovascular, deoarece poate avea efecte pe termen lung, cum ar fi afectarea cognitivă și paralizia.
Tipuri
Accidentul vascular cerebral, TIA și hemoragia subarahnoidiană sunt tipuri de boli cerebrovasculare.
Anevrismele și hemoragiile pot provoca probleme grave de sănătate. Se pot forma cheaguri de sânge în creier sau pot călători acolo din alte părți ale corpului, provocând un blocaj.
Diferitele tipuri de boli cerebrovasculare includ:
Accident vascular cerebral ischemic: Acestea apar atunci când un cheag de sânge sau o placă aterosclerotică blochează un vas de sânge care furnizează sânge creierului. Un cheag sau tromb se poate forma într-o arteră care este deja îngustă.
Un accident vascular cerebral apare atunci când lipsa aportului de sânge duce la moartea celulelor creierului.
Embolie: un accident vascular cerebral embolic este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral ischemic. O embolie apare atunci când un cheag se desprinde din alte părți ale corpului și se deplasează către creier pentru a bloca o arteră mai mică.
Persoanele care au aritmii, care sunt afecțiuni care determină un ritm cardiac neregulat, sunt mai predispuse la apariția unei embolii.
O ruptură în căptușeala arterei carotide, care este în gât, poate duce la accident vascular cerebral ischemic. Lacrima permite fluxului de sânge între straturile arterei carotide, îngustând-o și reducând aportul de sânge către creier.
Accident vascular cerebral hemoragic: apare atunci când un vas de sânge dintr-o parte a creierului slăbește și se deschide, provocând scurgerea sângelui în creier.
Sângele care scurge pune presiune pe țesutul cerebral, ducând la edem, care dăunează țesutului cerebral. Hemoragia poate provoca, de asemenea, părți din apropiere ale creierului să-și piardă aportul de sânge bogat în oxigen.
Anevrism cerebral sau hemoragie subarahnoidă: Acestea pot rezulta din probleme structurale din vasele de sânge ale creierului. Un anevrism este o umflătură în peretele arterial care se poate rupe și sângera.
O hemoragie subarahnoidă apare atunci când un vas de sânge se rupe și sângerează între două membrane care înconjoară creierul.
Această scurgere de sânge poate afecta celulele creierului.
Aici, aflați mai multe despre un tromb, care poate duce la o embolie.
Cauze
Boala cerebrovasculară se dezvoltă dintr-o varietate de motive.
Dacă apar vătămări ale vasului de sânge din creier, acesta nu va putea livra suficient sânge sau deloc în zona creierului pe care îl servește. Lipsa de sânge interferează cu livrarea de oxigen adecvat și, fără oxigen, celulele creierului vor începe să moară.
Leziunile cerebrale sunt ireversibile. Ajutorul de urgență este vital pentru a reduce riscul unei leziuni cerebrale pe termen lung și pentru a spori șansele de supraviețuire.
Ateroscleroza este o cauză principală a bolilor cerebrovasculare. Acest lucru se întâmplă atunci când nivelurile ridicate de colesterol, împreună cu inflamația din arterele creierului, fac ca colesterolul să se acumuleze ca o placă groasă, cerată, care poate restrânge sau bloca fluxul sanguin în artere.
Această placă poate limita sau obstrucționa complet fluxul de sânge către creier, provocând un atac cerebrovascular, cum ar fi un accident vascular cerebral sau TIA.
Factori de risc
Accidentul vascular cerebral este cel mai frecvent tip de eveniment cerebrovascular.
Riscul de accident vascular cerebral crește odată cu vârsta, mai ales dacă o persoană sau ruda apropiată a avut anterior un atac cerebrovascular. Acest risc se dublează la fiecare 10 ani, între 55 și 85 de ani.
Cu toate acestea, un accident vascular cerebral poate apărea la orice vârstă, chiar și în copilărie.
Factorii care cresc riscul de accident vascular cerebral și alte tipuri de boli cerebrovasculare includ:
- hipertensiune arterială, pe care Colegiul American de Cardiologie o definește ca tensiune arterială de 130/80 mm Hg sau mai mare
- fumat
- obezitate
- dieta slabă și lipsa de exercițiu
- Diabet
- niveluri de colesterol din sânge de 240 miligrame pe decilitru (mg / dl) sau mai mare
Aceiași factori măresc șansele unei persoane de anevrism cerebral. Cu toate acestea, persoanele cu anomalie congenitală sau care au suferit traume la nivelul capului pot prezenta, de asemenea, un risc mai mare de anevrism cerebral.
Sarcina poate crește, de asemenea, șansa de tromboză venoasă cerebrală, care este un cheag de sânge care afectează o venă din creier.
Alți factori de risc ai bolilor cerebrovasculare includ:
- Boala Moyamoya, o afecțiune progresivă care poate duce la blocarea arterelor cerebrale și a ramurilor lor majore
- angioame venoase, care afectează aproximativ 2% din S.U.A.populației și rareori sângerează sau provoacă simptome
- o venă de malformație Galen, o tulburare arterială care se dezvoltă la un făt în timpul sarcinii
Anumite medicamente și afecțiuni medicale pot face ca sângele să se coaguleze și să crească riscul de accident vascular cerebral ischemic.
Terapia de substituție hormonală (HRT) poate crește riscul unui atac la o persoană care are deja ateroscleroză sau boală a arterelor carotide.
Aflați mai multe despre accident vascular cerebral și cum să le recunoașteți.
Tratament
Un eveniment cerebrovascular necesită tratament de urgență. Evaluarea rapidă și tratamentul sunt cruciale, deoarece o persoană trebuie să primească medicamente pentru accident vascular cerebral într-un anumit timp de la apariția simptomelor.
În cazul unui accident vascular cerebral acut, echipa de urgență poate administra un medicament numit activator plasminogen tisular (tPA) care rupe cheagul de sânge.
Un neurochirurg trebuie să evalueze o persoană care are o hemoragie cerebrală. Aceștia pot efectua intervenții chirurgicale pentru a reduce presiunea crescută pe care o provoacă o sângerare.
O endarterectomie carotidă implică efectuarea unei incizii în artera carotidă și îndepărtarea plăcii. Acest lucru permite sângelui să curgă din nou. Chirurgul apoi repară artera cu suturi sau o grefă.
Unele persoane pot necesita angioplastie carotidă și stentare, ceea ce implică un chirurg care introduce un cateter cu vârf de balon în arteră. Apoi vor umfla balonul astfel încât să redeschidă artera.
Ulterior, chirurgul se potrivește cu un tub subțire, cu plasă metalică sau stent, în interiorul arterei carotide pentru a îmbunătăți fluxul de sânge în artera blocată anterior. Stentul ajută la prevenirea prăbușirii sau închiderii arterei după procedură.
Reabilitare
Deoarece un eveniment cerebrovascular poate provoca leziuni permanente ale creierului, oamenii pot avea o dizabilitate temporară sau permanentă după aceea.
Din acest motiv, pot necesita o serie de terapii de susținere și reabilitare, astfel încât să poată păstra cât mai multă funcție posibil.
Acestea ar putea include:
- Kinetoterapie: Aceasta are ca scop restabilirea mobilității, flexibilității și funcției membrelor.
- Logopedie: aceasta poate ajuta oamenii să comunice mai clar și să recâștige vorbirea după un accident vascular cerebral sau un atac cerebrovascular.
- Terapia ocupațională: Aceasta poate ajuta o persoană să acceseze facilități care să sprijine revenirea la muncă și viața de zi cu zi.
- Terapie psihologică: dizabilitatea fizică poate crea cerințe emoționale neașteptate și necesită o reajustare intensivă. O persoană ar putea beneficia de vizitarea unui psihiatru, psiholog sau consilier după un eveniment cerebrovascular dacă se simte copleșită.
Aflați totul despre kinetoterapie aici.
Reducerea riscului de accident vascular cerebral
Administrarea de inhibitori ai trombocitelor din sânge, inclusiv Dipiridamol, Ticlopidină și clopidogrel, poate reduce riscul de accident vascular cerebral înainte de apariție. Acestea pot ajuta la prevenirea accidentului vascular cerebral la persoanele cu antecedente sau șanse mari de a avea un atac cerebrovascular.
Din punct de vedere istoric, medicii au recomandat ca oamenii să ia o doză zilnică de aspirină pentru a reduce riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Cu toate acestea, ghidurile actuale îndeamnă oamenii să ia aspirină numai dacă prezintă un risc ridicat de a suferi un eveniment cardiovascular și prezintă un risc scăzut de sângerare.
Acest lucru se datorează faptului că aspirina crește riscul de sângerare.
Medicii prescriu statine pentru scăderea și gestionarea nivelurilor ridicate de colesterol și scăderea riscului de accident vascular cerebral ischemic și atac de cord.
Diagnostic
Orice eveniment cerebrovascular este o urgență medicală și oricine recunoaște simptomele trebuie să contacteze 911 pentru evaluare și sprijin. Diagnosticul precoce este esențial pentru reducerea leziunilor cerebrale.
La spital, un medic va întreba despre istoricul medical al individului și va căuta dificultăți neurologice, motorii și senzoriale specifice, inclusiv:
- modificări ale câmpului vizual sau vizual
- reflexe reduse sau modificate
- mișcări anormale ale ochilor
- slabiciune musculara
- senzație scăzută
Un medic poate utiliza o angiografie cerebrală, angiogramă vertebrală sau angiogramă carotidă pentru a identifica o anomalie vasculară, cum ar fi un cheag de sânge sau un defect al vasului de sânge. Acestea implică injectarea colorantului în artere pentru a dezvălui orice cheaguri și pentru a afișa dimensiunea și forma lor pe imagini CT sau RMN.
O scanare CAT poate ajuta medicul să diagnosticheze și să detecteze accidentele vasculare cerebrale hemoragice, deoarece poate distinge între sânge, os și țesut cerebral. Cu toate acestea, nu dezvăluie întotdeauna daune cauzate de un accident vascular cerebral ischemic, în special în stadiile incipiente.
O scanare RMN poate detecta chiar accident vascular cerebral în stadiu incipient.
O electrocardiogramă (EKG sau ECG) poate detecta aritmia cardiacă, care este un factor de risc pentru accidentele vasculare cerebrale embolice.
Prevenirea
Metodele de reducere a riscului de boli cerebrovasculare includ:
nu fumez
- obținând cel puțin 150 de minute de exercițiu fizic moderat până la intens în fiecare săptămână
- consumul unei diete echilibrate care susține sănătatea vasculară, cum ar fi dieta DASH, pe care Institutul Național de Inimă, Plămân și Sânge o recomandă
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase
- gestionarea colesterolului din sânge și a tensiunii arteriale cu dietă și medicamente, dacă este necesar
Persoanele cu aritmie cardiacă ar trebui să solicite consultarea medicului lor și să discute dacă ar trebui să ia un diluant de sânge pentru a preveni accidentele vasculare cerebrale.
Accidentul vascular cerebral și alte evenimente cerebrovasculare pot provoca moartea, dar cu asistență medicală rapidă este posibilă o recuperare completă sau parțială. Persoanele cu boli cerebrovasculare ar trebui să urmeze sfaturile de viață sănătoase și instrucțiunile medicului lor pentru a reduce șansele unui atac.
Outlook
Perspectiva depinde de tipul evenimentului, de gravitatea acestuia și de cât de repede o persoană primește tratament.
Boala cerebrovasculară poate provoca moartea sau poate duce la invaliditate pe termen lung. Cu toate acestea, unii oameni își vor reveni complet.
Tratamentul prompt și un stil de viață care reduce riscul de accident vascular cerebral sunt cele mai bune modalități de a îmbunătăți perspectivele unei persoane cu boli cerebrovasculare.
Î:
Sunt legate bolile cardiovasculare și cerebrovasculare?
A:
Boala cardiovasculară este o boală a vaselor de sânge din inimă, iar boala cerebrovasculară este o boală a vaselor de sânge din creier. Aceiași factori de risc îi provoacă.
În plus, bolile cardiovasculare pot predispune o persoană la un cheag de sânge în vasele inimii, care poate călători, provocând un accident vascular cerebral embolic în creier.
Heidi Moawad, MD Răspunsurile reprezintă opiniile experților noștri medicali. Tot conținutul este strict informativ și nu trebuie considerat sfatul medicului.
