Ce să știți despre astmul indus de stres

Stresul este un factor frecvent declanșator al simptomelor de astm. Stresul și anxietatea pot provoca, de asemenea, atacuri de astm.

Astmul este o afecțiune în care căile respiratorii se inflamează, ceea ce face dificilă respirația. Simptomele apar în mod obișnuit cu declanșatoare, cum ar fi iritanții, vremea umedă și exercițiile fizice.

Potrivit Asthma UK, 43% dintre persoanele cu astm au declarat că stresul le poate declanșa simptomele. Gestionarea stresului și anxietății poate ajuta la minimizarea apariției astmului.

În acest articol, analizăm mai detaliat legătura dintre stres și astm.

Stresul și astmul

Atunci când o persoană se simte stresată, poate prezenta simptome de astm mai frecvente și severe.

Atunci când o persoană se simte stresată, poate observa că simptomele astmului bronșic se aprind. Perioadele de stres pot crește severitatea, frecvența și durata simptomelor astmului.

Stresul poate determina oamenii să devină mai sensibili la declanșatorii lor de astm. Factorii declanșatori obișnuiți includ parul de animale, polenul, umiditatea și aerul rece și uscat.

Stresorii pot include stresul la locul de muncă, la școală sau în familie. Schimbările semnificative de viață și experiențele traumatice pot provoca, de asemenea, stres.

Stresul poate agrava inflamația și poate declanșa dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație, toate acestea putând exacerba simptomele astmului.

Dacă o persoană își poate gestiona astmul, este mai puțin probabil să experimenteze stres sau anxietate legate de astm.

Stresul poate provoca, de asemenea, indirect, apariția astmului. O persoană stresată poate experimenta mai puternic anumite emoții, precum furia și iritarea. Emoțiile puternice pot declanșa simptome de astm.

O persoană care suferă stres pentru perioade prelungite se poate simți mai anxioasă. Anxietatea poate declanșa atacuri de panică care, la rândul lor, pot provoca un atac de astm.

De asemenea, oamenii pot constata uneori că stresul duce la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool. Aceste obiceiuri pot declanșa astmul.

Simptomele astmului indus de stres

Oamenii pot observa că simptomele lor normale de astm se agravează atunci când se simt exagerat de stresați sau anxioși. Acest sentiment poate fi temporar, cum ar fi înainte de examen, sau poate fi din cauza stresului cronic, care apare pe o perioadă îndelungată.

Simptomele astmului sunt similare indiferent de declanșator. Simptomele frecvente ale astmului bronșic includ:

  • etanșeitate în piept
  • șuierătoare
  • probleme de respirație
  • respirație rapidă
  • dificultăți de respirație
  • tuse

Gestionarea stresului cu astm

A face yoga sau a te concentra doar asupra controlului respirației poate ajuta la gestionarea stresului și la reducerea probabilității unui atac de astm

Oamenii pot găsi ameliorarea simptomelor astmului bronșic prin modificări ale stilului de viață pentru a-și ajuta la gestionarea nivelului de stres.

Odihnirea suficientă, consumul unei diete sănătoase și exercițiile fizice în mod regulat sunt adesea modalități eficiente de a reduce nivelul de stres.

Stresul este cel mai probabil să afecteze astmul când starea nu este sub control. Oamenii pot reduce, de obicei, apariția astmului, urmând planul de tratament pe care l-a prescris un medic.

Dacă medicamentele actuale nu sunt suficient de eficiente, oamenii își pot vizita medicul pentru a discuta despre schimbarea sau perfecționarea planului lor de tratament.

Unele persoane beneficiază de administrarea mai multor medicamente pentru astm în perioadele de stres.

Următorii pași îi pot ajuta pe oameni să-și gestioneze stresul și să reducă probabilitatea ca acesta să declanșeze un atac de astm:

  • somn adecvat în fiecare noapte
  • exercitarea regulată
  • îndepărtarea de situații stresante acasă, la serviciu sau la școală
  • practicând yoga sau alte forme de exercițiu meditativ
  • concentrându-se pe controlul respirației
  • practicând meditația
  • încercând consiliere

Asistenta medicala primara

Oamenii pot gestiona de obicei astmul cu îngrijiri pe termen lung și tratamente acute. Ambele măsuri vin de obicei sub forma unui inhalator sau nebulizator. Diferența este viteza cu care lucrează. Oamenii trebuie adesea să poarte cu ei un inhalator de salvare pentru a ajuta la tratarea aparițiilor bruste.

Atacurile de astm pot pune viața în pericol. Dacă o persoană are probleme bruște de respirație și fie nu are un inhalator cu acțiune rapidă, fie constată că medicamentul său nu este eficient, ar trebui să solicite ajutor medical de urgență.

Un plan de tratament recomandat de medic poate ajuta oamenii să se pregătească pentru posibile crize de astm. Dacă o persoană cunoaște factorii declanșatori și simptomele care duc la un atac, cum ar fi tuse sau stres, poate fi capabilă să ia măsuri pentru a preveni apariția unui atac.

Alți factori declanșatori ai astmului

Polenul din iarbă și copac poate declanșa apariția astmului.

Mulți factori declanșatori diferiți provoacă apariția simptomelor astmului. Oamenii ar trebui să fie conștienți de factorii care cauzează apariții și să le evite cât mai mult posibil.

Când nu este posibil să se evite un declanșator, o persoană ar trebui să poarte cu ei inhalatorul cu acțiune rapidă pentru orice simptome bruște, neașteptate.

Declanșatorii obișnuiți ai astmului includ:

  • polen de copac
  • iarbă
  • acarienii
  • polen de buruieni
  • gandaci de bucatarie
  • parul de animale
  • mirosuri puternice de la parfumuri, lumânări sau alte produse parfumate
  • fum
  • vapori chimici
  • gripa
  • infecții ale căilor respiratorii superioare
  • exercițiu riguros
  • condiții meteorologice extreme, cum ar fi uscăciunea

rezumat

Stresul este atât un declanșator direct cât și indirect al astmului.

Stresul poate determina o persoană să se confrunte cu o erupție, făcându-o mai susceptibilă la declanșatoarele sale normale. De asemenea, poate determina o persoană să aibă o explozie, deoarece duce la emoții puternice sau obiceiuri nesănătoase care pot declanșa un atac.

O persoană ar trebui să urmeze recomandările de tratament ale medicului său și să ia măsuri pentru a reduce cantitatea de stres din viața sa. Dacă simptomele se înrăutățesc, ar trebui să solicite imediat asistență medicală.

none:  depresie cardiovascular - cardiologie limfom