Cum afectează stresul oxidativ organismul?

Stresul oxidativ este un dezechilibru al radicalilor liberi și al antioxidanților din organism, care poate duce la deteriorarea celulelor și a țesuturilor. Stresul oxidativ apare în mod natural și joacă un rol în procesul de îmbătrânire.

Un număr mare de dovezi științifice sugerează că stresul oxidativ pe termen lung contribuie la dezvoltarea într-o serie de afecțiuni cronice. Astfel de afecțiuni includ cancerul, diabetul și bolile de inimă.

În acest articol, explorăm ce este stresul oxidativ, cum afectează corpul și cum să-l reducem.

Ce este stresul oxidativ?

Mulți factori ai stilului de viață pot contribui la stresul oxidativ.

Stresul oxidativ poate apărea atunci când există un dezechilibru de radicali liberi și antioxidanți în organism.

Celulele corpului produc radicali liberi în timpul proceselor metabolice normale. Cu toate acestea, celulele produc și antioxidanți care neutralizează acești radicali liberi. În general, organismul este capabil să mențină un echilibru între antioxidanți și radicalii liberi.

Mai mulți factori contribuie la stresul oxidativ și la producția excesivă de radicali liberi. Acești factori pot include:

  • dietă
  • stil de viata
  • anumite condiții
  • factori de mediu precum poluarea și radiațiile

Răspunsul imunitar natural al organismului poate declanșa temporar stresul oxidativ. Acest tip de stres oxidativ provoacă o inflamație ușoară care dispare după ce sistemul imunitar combate o infecție sau repară o leziune.

Stresul oxidativ necontrolat poate accelera procesul de îmbătrânire și poate contribui la dezvoltarea unui număr de condiții.

Pentru a descoperi mai multe informații și resurse bazate pe dovezi pentru o îmbătrânire sănătoasă, vizitați centrul nostru dedicat.

Ce sunt radicalii liberi?

Radicalii liberi, inclusiv speciile reactive de oxigen, sunt molecule cu unul sau mai mulți electroni nepereche. Exemple de radicali liberi includ:

  • superoxid
  • radical hidroxil
  • radical oxid nitric

Celulele conțin structuri mici numite mitocondrii, care funcționează pentru a genera energie sub formă de adenozin trifosfat (ATP).

Mitocondriile combină oxigenul și glucoza pentru a produce dioxid de carbon, apă și ATP. Radicalii liberi apar ca subproduse ale acestui proces metabolic.

Substanțele externe, precum fumul de țigară, pesticidele și ozonul, pot provoca, de asemenea, formarea de radicali liberi în organism.

Ce sunt antioxidanții?

Boabele proaspete și alte fructe conțin antioxidanți.

Antioxidanții sunt substanțe care neutralizează sau elimină radicalii liberi prin donarea unui electron. Efectul neutralizant al antioxidanților ajută la protejarea organismului de stresul oxidativ. Exemple de antioxidanți includ vitaminele A, C și E.

La fel ca radicalii liberi, antioxidanții provin din mai multe surse diferite. Celulele produc în mod natural antioxidanți precum glutationul.

Dieta unei persoane este, de asemenea, o sursă importantă de antioxidanți. Alimentele precum fructele și legumele oferă mulți antioxidanți esențiali sub formă de vitamine și minerale pe care organismul nu le poate crea singure.

Efectele stresului oxidativ

Efectele stresului oxidativ variază și nu sunt întotdeauna dăunătoare. De exemplu, stresul oxidativ care rezultă din activitatea fizică poate avea efecte benefice, de reglare asupra organismului.

Exercițiul fizic crește formarea radicalilor liberi, care pot provoca stres oxidativ temporar în mușchi. Cu toate acestea, radicalii liberi formați în timpul activității fizice reglează creșterea țesuturilor și stimulează producția de antioxidanți.

Stresul oxidativ ușor poate proteja organismul de infecții și boli. Într-un studiu din 2015, oamenii de știință au descoperit că stresul oxidativ a limitat răspândirea celulelor canceroase ale melanomului la șoareci.

Cu toate acestea, stresul oxidativ pe termen lung dăunează celulelor, proteinelor și ADN-ului corpului. Acest lucru poate contribui la îmbătrânire și poate juca un rol important în dezvoltarea unei game de condiții.

Mai jos discutăm câteva dintre aceste condiții:

Inflamație cronică

Stresul oxidativ poate provoca inflamații cronice.

Infecțiile și leziunile declanșează răspunsul imun al organismului. Celulele imune numite macrofage produc radicali liberi în timp ce luptă împotriva germenilor invadatori. Acești radicali liberi pot deteriora celulele sănătoase, ducând la inflamații.

În circumstanțe normale, inflamația dispare după ce sistemul imunitar elimină infecția sau repară țesutul deteriorat.

Cu toate acestea, stresul oxidativ poate declanșa și răspunsul inflamator, care, la rândul său, produce mai mulți radicali liberi care pot duce la stres oxidativ suplimentar, creând un ciclu.

Inflamația cronică datorată stresului oxidativ poate duce la mai multe afecțiuni, inclusiv diabet, boli cardiovasculare și artrită.

Boli neurodegenerative

Efectele stresului oxidativ pot contribui la mai multe afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson.

Creierul este deosebit de vulnerabil la stresul oxidativ, deoarece celulele creierului necesită o cantitate substanțială de oxigen. Potrivit unei revizuiri din 2018, creierul consumă 20% din cantitatea totală de oxigen de care are nevoie corpul pentru a se alimenta singur.

Celulele creierului folosesc oxigenul pentru a efectua activități metabolice intense care generează radicali liberi. Acești radicali liberi sprijină creșterea celulelor creierului, neuroplasticitatea și funcționarea cognitivă.

În timpul stresului oxidativ, excesul de radicali liberi poate deteriora structurile din interiorul celulelor creierului și poate provoca chiar moartea celulelor, ceea ce poate crește riscul bolii Parkinson.

Stresul oxidativ modifică, de asemenea, proteinele esențiale, cum ar fi peptidele beta-amiloide. Conform unei revizuiri sistematice din 2018, stresul oxidativ poate modifica aceste peptide într-un mod care contribuie la acumularea plăcilor de amiloid în creier. Acesta este un marker cheie al bolii Alzheimer.

Condiții legate de stresul oxidativ

Stresul oxidativ poate juca un rol în dezvoltarea unei game de condiții, inclusiv:

  • cancer
  • Boala Alzheimer
  • Boala Parkinson
  • Diabet
  • afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, ateroscleroza și accidentul vascular cerebral
  • tulburări inflamatorii
  • sindromul oboselii cronice
  • astm
  • infertilitate masculină

Factori de risc pentru stres oxidativ

Poluarea poate crește riscul stresului oxidativ pe termen lung.

Factorii care pot crește riscul de stres oxidativ pe termen lung al unei persoane includ:

  • obezitate
  • diete bogate în grăsimi, zahăr și alimente procesate
  • expunerea la radiații
  • fumatul de țigări sau alte produse din tutun
  • consumul de alcool
  • anumite medicamente
  • poluare
  • expunerea la pesticide sau substanțe chimice industriale

Prevenirea

Este important să ne amintim că organismul necesită atât radicali liberi, cât și antioxidanți. A avea prea multe sau prea puține dintre ele poate duce la probleme de sănătate.

Stilul de viață și măsurile dietetice care pot ajuta la reducerea stresului oxidativ din organism includ:

  • consumul unei diete echilibrate, sănătoase, bogate în fructe și legume
  • limitarea aportului de alimente procesate, în special a celor bogate în zaharuri și grăsimi
  • exercitarea regulată
  • renunțarea la fumat
  • reducerea stresului
  • evitarea sau reducerea expunerii la poluare și substanțe chimice dure

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase poate ajuta la reducerea stresului oxidativ. Potrivit unei analize sistematice din 2015, excesul de celule grase produce substanțe inflamatorii care declanșează o activitate inflamatorie crescută și producția de radicali liberi în celulele imune.

rezumat

Stresul oxidativ este o stare care apare atunci când există un exces de radicali liberi în celulele corpului. Organismul produce radicali liberi în timpul proceselor metabolice normale.

Stresul oxidativ poate afecta celulele, proteinele și ADN-ul, care pot contribui la îmbătrânire. De asemenea, poate juca un rol în dezvoltarea unei game de condiții de sănătate, inclusiv diabet, cancer și boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.

Organismul produce în mod natural antioxidanți pentru a contracara acești radicali liberi. Dieta unei persoane este, de asemenea, o sursă importantă de antioxidanți.

Efectuarea anumitor modificări ale stilului de viață și ale dietei poate ajuta la reducerea stresului oxidativ. Acestea pot include menținerea unei greutăți corporale sănătoase, exerciții fizice regulate și consumul unei diete echilibrate și sănătoase, bogate în fructe și legume.

none:  droguri alcool - dependență - droguri ilegale colesterolului