Stresul partenerului tău îți poate schimba creierul
Majoritatea dintre noi știm din experiență că stresul pare contagios; a fi în preajma oamenilor stresați ne face adesea să simțim la fel. Dar sunt și creierele noastre afectate? Dacă da, Cum? Noi cercetări investighează.
Este un fapt faptul că stresul poate lăsa urme de durată asupra creierului. De exemplu, studiile au arătat că cei cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD) își pierd volumul în hipocamp sau în zona creierului responsabilă de învățarea și crearea de noi amintiri.
În plus, știm din dovezi anecdotice și din experiența personală că stresul poate fi „transferat”.
De exemplu, partenerii și rudele soldaților traumatizați se confruntă și cu simptome ale PTSD, în ciuda faptului că nu au fost niciodată pe câmpul de luptă.
Mai mult, un studiu care Știri medicale astăzi raportat a arătat că simpla observare a fricii la alții poate reconecta creierul.
Deci, simplul fapt de a fi în preajma oamenilor stresați ne determină și creierul să se schimbe? Cercetătorii de la Universitatea Calgary din Alberta, Canada, și-au propus să investigheze.
Echipa a fost condusă de autorul principal Jaideep Bains, doctorat, iar concluziile au fost publicate în jurnal Neuroștiința naturii.
Schimbările cerebrale „identice” între parteneri
Bains și colegii au examinat efectele stresului asupra creierului șoarecilor masculi și femele, care au fost împerecheați. Cercetătorii au luat câte un șoarece din fiecare pereche, i-au supus unui nivel ușor de stres, apoi i-au returnat partenerului lor.
Apoi, au examinat comportamentul unui anumit grup de neuroni din hipocamp. Cercetarea a arătat că circuitele neuronale ale șoarecilor care au fost stresați și a celor care tocmai observaseră stres la partenerul lor s-au schimbat în același mod.
„Neuronii care controlează răspunsul creierului la stres au arătat modificări ale partenerilor nestresați, care au fost identici cu cei pe care i-am măsurat la șoarecii stresați”, spune autorul primului studiu Toni-Lee Sterley.
În plus, cercetătorii au descoperit că activarea acestui grup de neuroni a determinat animalele să elibereze o substanță chimică pe care ei o denumeau „feromon de alarmă”. Autorii studiului speculează că scopul unui astfel de semnal ar putea fi că, odată alertat, partenerul poate alerta și ceilalți membri ai grupului lor.
„Studiul demonstrează, de asemenea, că trăsăturile pe care le considerăm ca fiind unic umane sunt trăsături biologice conservate în evoluție”, spune Bains.
Sterley, de asemenea, intervine, spunând: „Au existat și alte documente care arată că stresul poate fi transferat - iar studiul nostru arată de fapt că creierul este schimbat de acel stres transferat”.
Interacțiunea socială poate șterge efectele
În cele din urmă, ultima descoperire remarcabilă a studiului a fost că șoarecii de sex feminin care au fost stresați de contagiune au reușit să schimbe modificările creierului prin simpla petrecere a mai mult timp cu un partener nestresat.
Cu toate acestea, bărbații nu au beneficiat de a fi în preajma unei partenere nestresate.
"Dacă unele dintre efectele stresului sunt șterse prin interacțiuni sociale, dar acest beneficiu este limitat la femei, acest lucru poate oferi informații despre modul în care proiectăm abordări personalizate pentru tratamentul tulburărilor de stres la oameni."
Jaideep Bains, dr.
„Ceea ce putem începe să ne gândim este dacă experiențele sau stresele altor persoane ne pot schimba într-un mod pe care nu îl înțelegem pe deplin”, adaugă el.
