Ambele cifre ale tensiunii arteriale pot prezice boli de inimă
Conform noilor cercetări, atât tensiunea arterială sistolică ridicată, cât și presiunea arterială diastolică ridicată pot duce la infarct și accident vascular cerebral.
Bolile de inimă și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces la nivel mondial. În Statele Unite, peste 600.000 de oameni mor în fiecare an de boli de inimă. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproape un sfert din decesele cauzate de bolile cardiovasculare pot fi prevenite.
Citirile tensiunii arteriale sunt critice pentru analiza și monitorizarea tensiunii arteriale. Aceste teste înregistrează tensiunea arterială utilizând două măsurători: tensiunea arterială sistolică și diastolică. Înțelegerea acestor numere este esențială pentru controlul tensiunii arteriale.
Presiunea sistolică arată câtă presiune plasează sângele pe artere atunci când inima bate, în timp ce tensiunea arterială diastolică arată presiunea în timp ce inima se odihnește între bătăi. American Heart Association (AHA) recomandă faptul că numerele tensiunii arteriale sub 120/80 milimetri de mercur (mm Hg) sunt normale.
Atunci când citirile variază între 120–129 mm Hg sistolice și mai puțin de 80 mm Hg diastolice, persoana are tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială apare atunci când tensiunea arterială este constant peste 130 mm Hg sistolică sau mai mare de 80 mm Hg diastolică.
Ce număr este mai important?
Când medicii evaluează riscul tensiunii arteriale crescute, aceștia acordă de obicei o atenție sporită tensiunii arteriale sistolice, pe care o consideră un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare la adulții în vârstă.
Zeci de ani de cercetare au indicat faptul că tensiunea arterială sistolică ridicată este mai probabilă decât presiunea diastolică pentru a prezice bolile de inimă, dar acum, un nou studiu constată că ambele numere din citirile tensiunii arteriale au o asociere puternică cu atacul de cord și riscul de accident vascular cerebral.
Cercetătorii de la Kaiser Permanente, o companie medicală din Oakland, CA, au efectuat studiul, care apare în New England Journal of Medicine.
Cercetarea a implicat peste 36 de milioane de citiri ale tensiunii arteriale de la 1,3 milioane de persoane. Rezultatele au contestat constatările anterioare și au arătat importanța atât a tensiunii arteriale sistolice, cât și a diastolice.
„Această cercetare aduce o cantitate mare de date pe o întrebare de bază și oferă un răspuns atât de clar”, spune Dr. Alexander C. Flint, specialist în accident vascular cerebral Kaiser Permanente, care este autorul principal al studiului.
Autorul principal al studiului este Dr. Deepak L. Bhatt, director executiv al Serviciilor cardiovasculare intervenționale la Brigham and Women’s Hospital și profesor de medicină la Harvard Medical School - ambele din Boston, MA.
Cantități mari de date dezvăluie răspunsul
Dr. Flint explică faptul că cercetările anterioare au influențat ghidurile de cardiologie, care s-au concentrat în primul rând pe presiunea sistolică pentru a prezice riscul bolilor de inimă. Unii experți susțin chiar că ar putea fi posibil să se ignore numărul diastolic.
Noul studiu este cel mai mare de acest gen. Constatările au confirmat că presiunea sistolică are un efect mai mare, dar au demonstrat, de asemenea, că atât presiunea sistolică, cât și cea diastolică pot prezice riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Cercetătorii au analizat efectele hipertensiunii sistolice și diastolice asupra unei varietăți de rezultate adverse, cum ar fi „infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic sau accident vascular cerebral hemoragic”, pe parcursul a 8 ani și au constatat că ambele componente au prezis în mod independent atacul de cord și accidentul vascular cerebral.
Recent actualizate liniile directoare ale Colegiului American de Cardiologie și AHA recomandă acum monitorizarea mai atentă a persoanelor cu risc crescut de hipertensiune arterială. Rezultatele noului studiu că atât hipertensiunea sistolică, cât și cea diastolică au un efect la pragul inferior de 130/80 mm Hg susțin această modificare.
Procesul de intervenție a tensiunii arteriale sistolice la Institutul Național de Sănătate (SPRINT) a produs, de asemenea, rezultate similare.
Aceasta analiza, folosind o cantitate foarte mare de date longitudinale, demonstreaza in mod convingator ca ambele sunt importante, si arata ca la persoanele care sunt in general sanatoase, numarul de tensiune arteriala mai mic este mai bun.
Dr. Deepak L. Bhatt
