Prin ochii mei: a trăi cu o boală invizibilă
Numele meu este Sylvia Arotin și am o boală invizibilă. Aceasta este povestea mea de a trăi cu disautonomia și de ce nu o voi lăsa să-mi împiedice visul.
Numele meu este Sylvia Arotin și am o boală invizibilă. Aceasta este povestea mea de a trăi cu disautonomia și de ce nu o voi lăsa să-mi împiedice visul.
Cercetările recent publicate găsesc o asociere puternică între jocurile non-digitale și experimentarea unui declin cognitiv mai mic la vârste mai în vârstă.
Acumularea de dovezi arată că pierderea somnului poate împiedica grav capacitatea noastră de a face față unor sarcini complexe, care, notează cercetătorii, pot fi „riscante”.
Un nou studiu a constatat că diferite moduri de învățare sunt legate de modalități distincte de stocare a informațiilor în creier și de diferențe în rezistența memoriei.
Cercetătorii de la Northwestern University arată, pentru prima dată, cum să declanșeze capacitatea unică a creierului de a rezolva problemele în timpul somnului.
Un nou studiu constată că o viteză lentă de mers la vârsta de 45 de ani se corelează cu îmbătrânirea cognitivă și fizică prematură și că mersul lent poate prezice îmbătrânirea.
Această caracteristică specială explorează știința din spatele viselor lucide, o experiență în care o persoană își dă seama că visează pe măsură ce visează în continuare.
Noile cercetări efectuate pe șoareci evidențiază un grup de neuroni care ar putea fi responsabili de faptul că am uitat informații inutile în timpul etapei de visare a somnului.
Noi cercetări constată că distragerea atenției poate schimba percepția oamenilor asupra realității, ridicând întrebări interesante despre ceea ce ne amintim.
Trepanarea este practica istorică a găurilor în craniu. Dar de ce au făcut-o strămoșii noștri și când a început? Investigăm.
Cercetătorii evaluează în prezent un nou model care oferă o explicație alternativă a modului în care creierul nostru formează conexiuni complexe între idei distincte.
O nouă analiză sugerează că cortexul prefrontal, o zonă a creierului implicată în planificare și luarea deciziilor, are o „relație reciprocă” cu obezitatea.
Noile cercetări arată că activitatea creierului în „bufnițele de noapte” este diferită de cea a „alunelor de dimineață” și cum acest lucru le poate afecta productivitatea și bunăstarea.
Un nou studiu arată că muzica atinge circuitele de recompense ale creierului pentru a stimula un tip de învățare bazat pe predicția corectă a rezultatelor.
Noi cercetări sugerează că utilizarea contraceptivelor orale poate afecta capacitatea unei persoane de a recunoaște expresiile faciale legate de emoții complexe.
Oamenii pot codifica perechi de cuvinte verbale - fiecare cuprinzând un cuvânt cunoscut în limba maternă și un cuvânt străin nou - în anumite faze ale somnului cu undă lentă.
Noile cercetări examinează efectul de a fi legănat asupra creierului adormit atât la șoareci, cât și la oameni. Descoperirile pot ajuta la conceperea de noi terapii pentru insomnie.
Un nou studiu identifică modul în care creierul uman recuperează amintiri simple și ce ne-ar putea spune acest lucru despre modul în care amintim evenimentele din trecut.
Pentru anumite sarcini, o parte a creierului va domina cealaltă. Deși acest lucru este bine cunoscut, exact modul în care o parte preia controlul a fost un mister.
Într-un experiment neobișnuit, cercetătorii demonstrează că durata unui clipire în timpul conversației poate influența durata răspunsului cuiva.