Care sunt efectele stresului cronic asupra sănătății?
Sentimentele de stres de scurtă durată fac parte din viața de zi cu zi. Când aceste sentimente devin cronice sau de lungă durată, ele pot avea un impact grav asupra sănătății unei persoane.
În acest articol, ne uităm la ce este stresul cronic, cum să-l identificăm și la consecințele medicale pe care acesta le poate avea. De asemenea, descriem modalități de gestionare a stresului, inclusiv tratamente medicale, și când să consultați un medic.
Ce este stresul cronic?
Stresul este un răspuns biologic la situații solicitante. Aceasta determină organismul să elibereze hormoni, cum ar fi cortizolul și adrenalina.
Acești hormoni ajută la pregătirea organismului pentru a acționa, de exemplu prin creșterea ritmului cardiac și al respirației. Când se întâmplă acest lucru, un medic ar putea descrie o persoană ca fiind într-o stare de vigilență crescută sau excitare.
Mulți factori pot declanșa un răspuns la stres, inclusiv situații periculoase și presiuni psihologice, cum ar fi termenele de lucru, examenele și evenimentele sportive.
Efectele fizice ale stresului nu durează de obicei. Cu toate acestea, unii oameni se află într-o stare aproape constantă de vigilență sporită. Acesta este stresul cronic.
Unele cauze potențiale ale stresului cronic includ:
- locuri de muncă de înaltă presiune
- dificultăți financiare
- relații provocatoare
Stresul cronic pune presiune pe corp pentru o perioadă îndelungată. Acest lucru poate provoca o serie de simptome și poate crește riscul de a dezvolta anumite boli.
semne si simptome
Stresul cronic afectează întregul corp. Poate avea mai multe simptome fizice sau psihologice, ceea ce poate face ca funcționarea zilnică să fie mai dificilă.
Tipul și severitatea simptomelor variază considerabil de la persoană la persoană.
Semnele și simptomele stresului cronic pot include:
- iritabilitate, care poate fi extremă
- oboseală
- dureri de cap
- dificultăți de concentrare sau incapacitate de a face acest lucru
- gânduri rapide, dezorganizate
- dificultăți de somn
- probleme digestive
- modificări ale poftei de mâncare
- simțindu-se neajutorat
- o pierdere percepută a controlului
- stimă de sine scazută
- pierderea dorinței sexuale
- nervozitate
- infecții frecvente sau boli
Consecințe asupra sănătății
Pe perioade lungi, stresul cronic poate contribui la dezvoltarea unei game de tulburări fizice și mentale, inclusiv:
- boala de inima
- tensiune arterială crescută
- Diabet
- obezitate
- un sistem imunitar slăbit
- disfuncție sexuală
- tulburări gastrointestinale
- iritatie de piele
- infecție respiratorie
- boală autoimună
- insomnie
- ars
- depresie
- tulburări de anxietate
- tulburare de stres post-traumatic sau PTSD
- schizofrenie
Gestionarea stresului
Stresul cronic poate părea copleșitor și o persoană se poate simți incapabilă să-și recapete controlul asupra vieții sale.
Cu toate acestea, o serie de strategii pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea bunăstării.
Unele metode de gestionare a stresului includ:
- Înțelegerea semnelor și simptomelor. Aceste indicații pot varia, dar dacă o persoană își poate recunoaște propriile semnale de stres, va fi mai capabilă să le gestioneze.
- Vorbind cu prietenii și familia. Ele pot oferi sprijin emoțional și motivația de a acționa.
- Identificarea declanșatorilor. Nu este întotdeauna posibil să se evite declanșatoarele de stres. Cu toate acestea, luarea în considerare a factorilor declanșatori specifici poate ajuta o persoană să dezvolte strategii de gestionare și adaptare, care pot implica reducerea expunerii.
- Exercitarea regulată. Activitatea fizică crește producția de endorfine din organism, care sunt substanțe chimice care stimulează starea de spirit și reduc stresul. Exercițiul poate implica mersul pe jos, mersul cu bicicleta, alergarea, antrenamentul sau practicarea sportului.
- Încercarea de atenție. Oamenii care practică această formă de meditație folosesc tehnici de respirație și gândire pentru a crea o conștientizare a corpului și a mediului înconjurător. Cercetările sugerează că mindfulness poate avea un impact pozitiv asupra stresului, anxietății și depresiei.
- Îmbunătățirea calității somnului. A dormi prea puțin sau a dormi de proastă calitate poate contribui la stres. Încercați să obțineți cel puțin 7 ore în fiecare seară și stabiliți ore regulate pentru a merge la somn și a vă trezi. Evitați cofeina, mâncarea și activitatea fizică intensă în orele de dinainte de culcare.
De asemenea, vă poate ajuta să vă relaxați înainte de a dormi, ascultând muzică, citind o carte, făcând o baie caldă sau meditând, de exemplu.
Tratament
Dacă strategii precum cele enumerate mai sus nu ajută, este important să consultați un profesionist din domeniul sănătății pentru sfaturi și asistență. Un medic poate recomanda terapie psihologică, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC).
Un obiectiv stabilit al TCC este de a ajuta oamenii să facă față stresului cronic. În sesiunile structurate, un terapeut lucrează pentru a permite unei persoane să își modifice comportamentele, gândurile și sentimentele cu privire la factorii de stres.
TCC poate ajuta, de asemenea, o persoană să dezvolte instrumente și mecanisme de gestionare pentru a gestiona răspunsurile la stres.
Uneori, un medic recomandă medicamente pentru a ajuta la tratarea unor simptome de stres cronic. De exemplu, pot prescrie antidepresive pentru a trata anxietatea sau depresia. Pentru persoanele cu probleme de somn, medicii pot prescrie sedative.
Când să vedeți un medic
Nu încercați să vă ocupați singur de stresul cronic. Dacă strategiile de auto-ajutorare nu funcționează, un medic vă poate oferi asistență și sfaturi cu privire la opțiunile de tratament. De asemenea, pot trimite o persoană la un furnizor de asistență medicală mai specializat, cum ar fi un psiholog sau psihiatru.
Oricine se simte copleșit de stres ar trebui să se prezinte la un medic cât mai curând posibil, mai ales dacă are gânduri suicidare sau consumă droguri sau alcool pentru a face față.
La pachet
Stresul este o parte obișnuită a vieții de zi cu zi. Stresul de scurtă durată este, în general, inofensiv, dar atunci când durează și devine cronic, poate provoca o serie de simptome. De asemenea, poate contribui la dezvoltarea tulburărilor fizice și mentale.
Tehnicile de auto-ajutor includ identificarea factorilor declanșatori, dezvoltarea strategiilor de gestionare și evitare, contactarea prietenilor și a familiei și practicarea atenției.
Dacă aceste tehnici nu funcționează sau dacă stresul devine copleșitor, o persoană ar trebui să vorbească cu un profesionist din domeniul sănătății.
