Ce este „dismorfia Snapchat” și de ce este îngrijorător?
Un nou articol publicat în Chirurgie plastică facială JAMA expune efectele nocive ale filtrelor foto ale smartphone-urilor asupra problemelor de imagine corporală și a condițiilor de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea dismorfică a corpului.
Tulburarea dismorfică a corpului (BDD) este o afecțiune de sănătate mintală care afectează 1 din 50 de persoane din Statele Unite.
Tulburarea a fost clasificată ca parte a spectrului obsesiv-compulsiv.
Persoanele care suferă de această tulburare pot petrece ore întregi obsedând de defectele minore sau inexistente ale aspectului lor, culegându-și pielea sau îngrijindu-se.
Unele dintre persoanele care trăiesc cu BDD au antecedente de intervenții chirurgicale estetice inutile sau repetate; tulburarea a fost asociată cu tulburarea obsesiv-compulsivă, depresia majoră și tendințele suicidare.
Deși cauzele BDD nu sunt clare în acest moment, cercetătorii cred că sunt în joc mai mulți factori, inclusiv probleme genetice și neurobiologice, cum ar fi o procesare defectuoasă a neurotransmițătorului serotonină (cunoscut și sub numele de hormonul fericirii).
În plus, mai mulți factori de mediu pot influența și șansele unei persoane de a dezvolta BDD. Experiențele de viață, cum ar fi traume din copilărie sau trăsături de personalitate, pot avea o influență asupra riscului BDD.
Acum, un nou articol de punct de vedere scris de cercetători de la Boston Medical Center (BMC) din Massachusetts sugerează că ar putea exista un factor de risc suplimentar: selfie-urile.
Susruthi Rajanala, de la Departamentul de Dermatologie de la BMC, este primul autor al punctului de vedere.
Modul în care filtrele Snapchat pot afecta dismorfia
În articolul lor, autorii subliniază faptul că popularitatea rețelelor sociale și accesibilitatea crescândă a filtrelor în aplicații precum Snapchat și Facetune au efecte psihologice profunde.
„Omniprezentul acestor imagini filtrate poate avea o influență asupra stimei de sine, poate face să se simtă inadecvat pentru că nu privește într-un anumit mod în lumea reală și poate chiar să acționeze ca un declanșator și să ducă la [BDD]”, scriu ei.
Rajanala și colegii săi cită cercetări care arată că fetele adolescente care își manipulează fotografiile tind să fie mai preocupate de imaginea corpului lor. De asemenea, fetele adolescente cu BDD apelează la social media în căutarea validării estetice.
Un sondaj la care au făcut referire cercetătorii a constatat că în 2017, 55% dintre chirurgii plastici s-au ocupat de persoane care căutau „să-și îmbunătățească aspectul în selfie-uri”. Doar acum 3 ani, această proporție era de 42%.
Coautorul studiului, Dr. Neelam Vashi, directorul Ethnic Skin Center de la BMC, comentează concluziile, spunând: „Selfie-urile filtrate pot face oamenii să piardă legătura cu realitatea, creând așteptarea că ar trebui să arătăm perfect timp."
„A apărut un nou fenomen numit„ dismorfie Snapchat ”[...] în care pacienții caută o intervenție chirurgicală pentru a-i ajuta să apară ca versiunile filtrate ale lor.”
Dr. Neelam Vashi
„Acest lucru poate fi deosebit de dăunător pentru adolescenți și cei cu BDD și este important ca furnizorii să înțeleagă implicațiile rețelelor sociale asupra imaginii corpului pentru a trata și a consilia mai bine pacienții noștri”, adaugă dr. Vashi.
În articolul lor, cercetătorii avertizează că intervenția chirurgicală nu este recomandată în aceste cazuri, deoarece poate agrava simptomele BDD. În schimb, acestea sugerează terapie comportamentală cognitivă și intervenții empatice.
